După un an 2017 bun pentru economia Canadei care a înregistrat cea mai rapidă creștere din rândul țărilor G7, și stabil în plan politic, într-o lume în care incertitudinea politică a sporit substanțial, 2018 se anunță interesant, cu câteva subiecte importante de urmărit. 

Dacă ar fi să rezum 2017 în câteva cuvinte m-aș opri la: relații bilaterale cu SUA, refugiați, reforma fiscală a guvernului Trudeau, schimbări la șefia PCC și NDP, creștere economică robustă. Pentru următoarele 12 luni aș alege: NAFTA, marijuana, alegeri provinciale și piața imobiliară.

PIAȚA IMOBILIARĂ: INCERTITUDINE, CONDOURI ȘI CREȘTERE DE PREȚURI
La 1 ianuarie 2018, un nou set de reguli privind creditele ipotecare a intrat în vigoare. Este a șaptea oară din 2008 încoace când Ottawa strânge șurubul privind piața ipotecară pentru a limita datoriile canadienilor și instituțiilor financiare și  de data aceasta impactul ar putea fi destul de important: potrivit Băncii Canadei, 10% din cei care au făcut o ipotecă neasigurată între jumătatea lui 2016 și jumătatea lui 2017 nu s-ar califica la un astfel de credit după noile reguli. Circa 100,000 de cumpărători care în 2017 ar fi primit un împrumut ipotecar pentru casa pe care ar fi dorit s-o cumpere, nu mai pot acum trece testul de stres conform noilor reguli.

Prețurile vor continua însă să crească, deși ritmul va fi mai puțin susținut. Previziunile specialiștilor vorbesc de o apreciere a valorilor imobiliare sub 10% (ca medie națională) pentru 2018.

Cele mai căutate proprietăți vor fi, se pare, condourile. Motivele sunt multiple: generația baby boomers renunță la casele de tip familial, prea mari și prea greu de întreținut, în favoarea apartamentelor; tinerii care își fac debutul pe piața imobiliară nu au adesea puterea și stabilitatea financiară să-și permită altceva decât un apartament, iar mileniali par să prefere proximitatea față de serviciu și față de serviciile și atracțiile pe care orașul le oferă  – parcuri, restaurante, biblioteci publice, rețea de transport în comun etc. – optând mai degrabă pentru condouri în oraș decât pentru case în suburbie.

Anul trecut, Montrealul a fost una dintre cele mai „fierbinți” piețe imobiliare ale Canadei, favorizate de o economie în creștere, un șomajul în scădere și de absența unei taxe pentru cumpărătorii străini. Astfel, 2017 a reprezentat anul cu cea mai mare creștere a vânzărilor din ultimii zece ani: 15% pe insulă, 20% în Laval și 20% în Rive-Sud. Asta în vreme ce în Toronto (GTA) vânzările s-au diminuat cu 18% iar în Vancouver cu 10%.

2018 va rămâne solid pentru piața imobiliară din Montreal: estimările vorbesc de o creștere de 5% a volumului vânzărilor și de aproape 5% în ceea ce privește prețul mediu al proprietăților.

Legalizarea marijuanei va face Canada prima țară din G7 care face acest pas și a doua din lume, după Uruguay.

MARIJUANA: THE SUMMER OF POT
Marijuana va fi legală în Canada în iulie 2018. Canada va deveni astfel prima țară din G7 care face acest pas și a doua din lume, după Uruguay. Reamintim însă că creșterea marijuanei în scopuri medicale este legală aici din 2001, în prezent fiind acordate peste 70 de licențe în acest sens.

Legislația federală propusă de guvernul Trudeau pentru vara acestui an reglementează producția de canabis – de la acordarea de permise, la controlul calității și monitorizarea procesului de creștere de la sămânță până la vânzare – însă cine vinde și cine cumpără este lăsat la latitudinea provinciilor. Spre exemplu, în Quebec, Ontario și New Brunswick vânzarea va fi făcută prin intermediul unor entități aflate în proprietatea guvernelor provinciale; în Manitoba și Alberta se vor acorda permise pentru vânzători privați.

Vârsta legală minimă pentru a cumpăra marijuana a fost stabilită de Ottawa la 18 ani, însă și aici provinciile pot interveni pentru a ridica limita de vârstă, cum a făcut Ontario, la 19 ani (în Quebec ea va fi 18).

Legea federală prevede posibilitatea de a crește până la patru plante de marijuana în propria locuință, însă Quebecul a anunțat deja că rezidenții provinciei nu vor putea face acest lucru.

Împărțirea taxei pe veniturile realizate din vânzarea marijuanei a făcut obiectul unor lungi discuții pe parcursul anului 2017 între federal și provincial. Inițial, Ottawa a propus o partajare egală a acestui venit, 50-50, însă confruntată cu obiecțiile celorlalte guverne a fost de acord, în decembrie trecut, să cedeze 75%.

Care sunt sumele care se vehiculează? Inițial, ministerul de Finanțe a vorbit de un miliard de dolari anual, însă tot în decembrie Bill Morneau a revizuit aceste cifre, afirmând că acciza va aduce doar 400 de milioane de dolari anual în primii doi ani în care marijuana va fi legală.

O serie de chestiuni continuă să îngrijoreze, ca de exemplu condusul sub influența marijuanei. Ambele paliere guvernamentale au pus în aplicare sancțiuni mai severe pentru această infracțiune, iar un test similar celui pentru a depista consumul de alcool este acum disponibil pentru marijuana. Proprietarii de blocuri din Quebec precum și cei de condouri sunt la rândul lor îngrijorați privind repercusiunile pe care fumatul în apartamente lor îl va avea, mai ales la nivel de miros.

ALEGERI PROVINCIALE: BĂTĂLII DIFICILE PENTRU LIBERALII DIN QUEBEC ȘI ONTARIO
Alegerile din Quebec, prevăzute pentru 1 octombrie 2018, vor fi o confruntare între liberalii aflați la guvernare și Coalition Avenir Québec (CAQ), formațiune care în 2017 a reușit să se contureze ca o posibilă alternativă pentru PLQ. Profitând de incapacitatea Partidului québécois de a ralia anglofonii și comunitățile culturale, de dificultățile acestuia de a depăși nucleul de separatiști „purs et durs” din rândul populației francofone, dar și de oboseala populației vizavi liberalii, CAQ a crescut foarte mult în intențiile de vot fără alt efort decât cel de a fi foarte similari liberalilor sub un alt nume. Jocurile nu sunt încă făcute și multe se mai pot întâmpla până în octombrie.

În Ontario, liberalii lui Kathleen Wynne nu arată prea bine în sondaje. Distanța de 10% procente în favoarea conservatorilor lui Patrick Brown ce apare constant în intențiile de vot va fi destul de dificil de surmontat. Ontarienii vor merge la vot pe 7 iunie.  Vor decide să pună capăt „domniei” liberale care durează de 14 ani sau vor acorda încă patru ani agendei progresiste ale premierului Wynne?

Soarta Acordului Nord-American de Comerţ Liber este incertă în acest început de an, după ce a făcut obiectul unor discuții tumultoase pe parcursul anului 2017 între cele trei țări semnatare

NAFTA: CEL MAI MARE RISC PENTRU ECONOMIA CANADEI ÎN 2018
Soarta Acordului Nord-American de Comerţ Liber este incertă în acest început de an, după ce a făcut obiectul unor discuții tumultoase pe parcursul anului 2017 între cele trei țări semnatare.

Trump a redeschis negocierile acestui tratat, semnat în 1994, pe motiv că interesele economice ale SUA ar avea de suferit.

Declarațiile belicoase au abundat în prima parte a lui 2017, atât la adresa Mexicului cât și a Canadei, administrația Trump anunțând că intenționează să suprataxeze importurile de cherestea din Canada cu 20%. În replică, Ottawa nu a întârziat să menționeze că o măsură similară ar putea fi luată pentru produsele din carne de vită exportate de americani pe piața canadiană. Odată cu începerea rundelor de negocieri, în august, tonurile s-au mai calmat, însă intențiile inițiale ale celor trei părți de a finaliza discuțiile până la sfârșitul anului nu s-au materializat.

Atunci când a fost întrebată dacă  ar trebui să ne pregătim de un viitor fără NAFTA, Chrystia Freeland, ministrul canadian al Afacerilor Externe, a spus că poziția Canadei este de a spera pentru ce-i mai bun și de a se pregăti pentru ce-i mai rău.

Prelungirea negocierilor și posibilitatea ca NAFTA să fie modificată în defavoarea Canadei creează incertitudine. Este de presupus că această incertitudine va estompa într-o oarecare măsură creșterea economică preconizată pentru acest an.

Renunțarea Statelor Unite la acest acord, pe care Trump l-a numit „worst trade deal in history” (retragerea din NAFTA este posibilă cu un preaviz de șase luni), este însă scenariul cel mai sumbru. În 2016, exporturile canadiene în SUA au atins 454 miliarde de dolari, aceasta însemnând aproximativ 20% din economia Canadei. Companiile canadiene dețin investiții de circa 475 miliarde de dolari în SUA, iar NAFTA asigură aproximativ 3,4 milioane de locuri de muncă  doar prin relația comercială cu SUA.

Iată câteva din consecințele imediate pe care le experții le preconizează în eventualitatea ieșirii americanilor din NAFTA: toate prețurile, de la mâncare la mașini, vor crește; zeci de mii de locuri de muncă vor fi în pericol iar dolarul canadian va scădea considerabil.

Va supraviețui NAFTA în 2018?

LĂSAȚI UN MESAJ

Introduceti comentariul
Introdu numele

six + four =