Potrivit OMS, tabagismul provoacă moartea unui adult din zece la nivelul planetei, reprezentând a doua cauză de deces în lume. 

În Canada, tabagismul face anual peste 45,000 de victime, ceea ce reprezintă aproape unul din cinci decese (18.4%). Dintre acestea, mai mult de 1,000 sunt din cauza fumatului secundar. Costurile medicale directe asociate acestei imense probleme se ridică miliarde de dolari, mai precis 6,5 miliarde. Per total, costurile economice ale tabagismului legate de pierderea productivității, de incidența invalidității de lungă durată, de decesele premature și incluzând și costurile medicale, ating 16,2 miliarde de dolari anual, potrivit Canadian Cancer Society, după un studiu bazat pe date din 2012.

În 2017, Enquête canadienne sur le tabac, l’alcool et les drogues (ECTAD) produsă de Statistique Canada și Santé Canada a relevat un alt fapt îngrijorător: numărul de fumători a crescut cu 18% între 2015 și 2017, în ciuda tuturor campaniilor de sensibilizare și a numărului mare de studii care detaliază efectele nocive ale tutunului. În total, 4,6 milioane de canadieni au consumat regulat tutun în 2017, față de 3,9 milioane în 2015. Această tendință se reflectă și în Quebec. Aici numărul fumătorilor depășește 1,3 milioane de persoane iar cel al deceselor cauzate de boli legate de tabagism se apropie de 13,000 anual.

Dacă tot nu sunteţi convinşi că trebuie să stingeţi ţigara şi să n-o mai aprindeţi vreodată, citiţi mai departe.

Fumatul și cel mai de temut cancer din lume
Cancerul de plămâni este cel mai frecvent cancer din lume și cel care face cele mai multe victime. În 2018, Agenția internaţională pentru cercetarea cancerului (IARC) a înregistrat 2.093.876 de noi cazuri de cancer de plămâni, ceea ce reprezintă 11.6% din totalul diagnosticelor de cancer de pe mapamond. Tot în 2018, numărul deceselor datorate acestei boli a fost de 1.761.007 (18.4%), mult mai mult decât numărul persoanelor decedate din cauza cancerului de sân și prostată la un loc.

Fumatul este principalul factor de risc al acestei boli – doar 20% dintre cazurile de tumori maligne pulmonare sunt cauzate de alţi factori decât tabagismul (radiații, munca în anumite industrii care utilizează agenți cancerigeni precum azbestul, poluarea aerului exterior și din locuințe, boli pulmonare precum tuberculoza). Cu alte cuvinte, expunerea la fumul de ţigară reprezintă cel mai mare risc pe care şi-l asumă cineva în faţa unui dușman atroce cum este cancerul pulmonar. 

Fumatul constituie principala cauză a cancerului pulmonar și un factor de risc pentru o multitudine de alte tipuri cancer, boli de inimă, accidente vasculare cerebrale, anevrisme, astm, boli pulmonare, diabet, osteoporoză, artrită, cataractă etc.

Fumatul crește riscul de cancer și boală în general
Pe lângă faptul că fumatul constituie principala cauză a cancerului pulmonar, acest obicei nociv este un factor de risc pentru o multitudine de alte tipuri cancer, precum: cel bucal, de laringe, gât, esofag, rinichi, cervix, ficat, vezică, pancreas, stomac, colon/rect sau leucemia mieloidă. Dar fumatul nu crește doar riscul de cancer, ci și cel de boli de inimă, accidente vasculare cerebrale, anevrisme, astm, boli pulmonare (emfizem, boală pulmonară obstructivă cronică, bronșită cronică), diabet, osteoporoză, artrită, cataractă și lista poate continua.

Că e vorba de țigări, trabucuri, pipă sau tutun de mestecat, modalitate sigură de utilizare a tutunului, fără riscuri majore pentru sănătate, nu există.

Fumatul afectează viața sexuală și sistemul reproductiv
La femei, tutunul poate dăuna sănătății reproductive, căci fumătoarele au dificultăți mai mari în a rămâne însărcinate.

În timpul sarcinii, fumatul reprezintă o gravă amenințare, atât pentru sănătatea mamei cât și a copilului. Astfel, fumătoarele sunt mult mai predispuse de a avea o sarcină ectopică (când embrionul se atașează în afara uterului), complicație ce le poate pune viața în pericol. Pentru fumătoare cresc și riscurile de avort spontan, de naștere a unui copil mort sau naștere prematură, de a avea un copil cu anomalii congenitale la nivelul inimii, membrelor, craniului, mușchilor, și de sindrom al morții infantile subite. Nefumătoarele expuse la fumul de țigară (fumat pasiv) au un risc crescut de avort sau de a avea un copil cu malformații congenitale sau cu greutate mică la naștere.

Fumatul crește și probabilitatea dezvoltării sindromului premenstrual (SPM) moderat până la sever. Riscul apariției sindromului premenstrual este cu atât mai mare cu cât startul tabagismului s-a dat mai devreme. Pentru fetele care au început să fumeze înainte de vârsta de 15 ani, riscul este de 2,5 ori mai mare de a avea probleme înainte şi în timpul menstruației decât nefumătoarele.

Problemele apar şi în cazul fumătoarelor care utilizează contraceptive orale, în special după vârsta de 35 de ani. Aceasta combinație crește considerabil riscul producerii de cheaguri de sânge, care în timp pot duce la accidente vasculare cerebrale și (mai rar) coronariene.

De asemenea, la femeile care fumează menopauza se instalează mai devreme iar simptomele asociate menopauzei pot fi mai severe și deci mai neplăcute. Menopauza precoce este mult mai frecvent asociată cu problemele de sănătate ce pot surveni postmenopauză, ca osteoporoză, boli cardiovasculare, diabet, obezitate și Alzheimer.

În cazul bărbaților, fumatul este asociat disfuncțiilor erectile. Aceasta deoarece tutunul cauzează îngustarea vaselor de sânge (vasoconstricţie), inclusiv a celor care furnizează sânge penisului. Cu cât un bărbat fumează mai mult și timp de mai mulți ani, cu atât riscul de impotență sexuală crește. Ca și la femei, și în cazul bărbaților fumatul reduce fertilitatea și poate cauza malformații congenitale fătului.

Pielea fumătorilor este mai îmbătrânită
Fumatul accelerează procesul normal de îmbătrânire a pielii, contribuind la apariția ridurilor, la emacierea țesutului de susținere, la tenta cenușie pe care pielea o capătă. Care este mecanismul prin care fumatul strică tenul? – și nu numai, căci ridurile apar nu doar pe față ci și pe alte părți ale corpului, inclusiv brațele anterioare. Nicotina îngustează vasele de sânge, afectând fluxul sanguin al pielii. Cu un flux sanguin mai redus, pielea nu primește suficient oxigen și substanțe nutritive importante, cum ar fi vitamina A. De asemenea, multe dintre cele peste 4.000 de substanțe chimice care se găsesc în fumul de țigară distrug colagenul și elastina, fibre care conferă pielii forță și elasticitate. Ca urmare, pielea începe să se lase și să se rideze.

Dacă doriți să vă lăsați de fumat
Studii în domeniu au arătat că aproape 90% dintre fumători ar dori să se lase, însă pentru cei mai mulţi dintre ei este foarte dificil să învingă această dependență. Iată câteva resurse online care vă pot ajuta în acest sens:
www.smokershelpline.ca
You can quit smoking. We can help
Association pulmonaire du Québec – Cessation tabagique

Acest articol a fost revizuit de dr. Alexandru Nicolescu-Zinca, director la Super-cliniques GMF-Réseau.    

LĂSAȚI UN MESAJ

Introduceti comentariul
Introdu numele

nineteen − = fifteen