La inițiativa președintelui Klaus Iohannis, un referendum pe tema justiției va avea loc pe 26 mai 2019 în România, simultan cu alegerile pentru Parlamentul European.

CONTEXT
Ideea unui referendum pe tema justiției a apărut din iarna anului 2017, în contextul protestelor împotriva OUG 13. Reamintim că în ianuarie și februarie 2017, România și comunitățile românești din întreaga lume au fost marcate de proteste masive față de intențiile Guvernului Grindeanu (PSD-ALDE) de a grația unele fapte de corupție și de a modifica Codul penal pentru a dezincrimina abuzul în serviciu. Drept urmare, președintele Iohannis a anunțat începerea demersurilor pentru un referendum pe tema grațierii și modificării Codului penal. Procedura privind organizarea referendumului a fost însă suspendată până în aprilie 2019, când președintele a decis să facă o nouă consultare a Parlamentului pentru „lărgirea ariei de cuprindere a referendumului”.

În urma unor întâlniri cu reprezentanți ai partidelor politice, ONG-urilor și societății civile, cu reprezentanții autorității judecătorești și ai asociațiilor profesionale ale magistraților, Klaus Iohannis a hotărât ca referendumul pentru justiție să aibă loc odată cu alegerile europarlamentare, în data de 26 mai 2019.

„Este atributul meu, ca președinte, să cer poporului să își exprime prin referendum, pe 26 mai, voința cu privire la probleme de interes național. Trebuie să lăsăm cetățenii să decidă, pentru că acești pesediști diletanți au pervertit semnificația votului pe care l-au primit și încearcă să deturneze statul român făcând legi în propriul lor interes.” (…) PSD continuă asaltul la adresa Justiției, declanșat de când a preluat guvernarea. De această dată, pesediștii vor să dea OUG prin care să modifice codurile penale. Golăneala PSD a depășit orice limită. Nu trec nici măcar trei zile fără să dea ordonanțe. Nu este nici în spiritul Constituției, nu servește echilibrului democratic ca Guvernul să apeleze atât de des la ordonanțe de urgență”, a declarat președintele la sfârșitul lunii martie, atunci când a anunțat că referendumul va fi organizat în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Decretul pentru organizarea acestui referendum a fost semnat de președinte în data de 25 aprilie, după avizele favorabile din comisiile juridice reunite ale Senatului și Camerei Deputaților și apoi din plenul reunit al celor două Camere (vot cu caracter consultativ) – survenite în urma unor bătălii politice între Opoziție și PSD-ALDE.

Deși inițial Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a promovat un proiect de OUG prin care se modifica cvorumul de participare și validare la acest referendum pe justiție, pentru a-l îngreuna, criticile exprimate și teama de noi proteste de stradă au determinat Guvernul să facă un pas înapoi. Astfel, pe 8 mai, Executivul a adoptat o ordonanță de urgență cu măsuri pentru organizarea referendumului, care nu a alterat prevederile legale în vigoare referitoare la cvorumul de participare și validare a rezultatului. Reamintim că la precedenta consultare populară, cea privind redefinirea familiei în Constituție, care a avut loc în octombrie 2018, pragul a fost de 5,4 milioane de votanți, adică 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Pragul de 30% a fost introdus în legea referendumului în decembrie 2013 de către PSD, care l-a coborât de la 50% ca urmare a eșecului consultării populare din 2012 ce urmărea suspendarea președintelui Băsescu.

Din inițiativa președintelui Iohannis, pe 26 mai 2019, odată cu alegerile europarlamentare, în România va avea loc un referendum pentru Justiție.

TEMELE REFERENDUMULUI
Cele două teme considerate de interes naţional de președintele Iohannis și puse în discuţie la referendumul din 26 mai sunt:
1)         Interzicerea amnistiei şi graţierii pentru fapte de corupţie. 
2)         Interzicerea ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului în domeniul infracțiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorităţi constituţionale de a sesiza direct Curtea Constituţională cu privire la ordonanţe.          

ÎNTREBĂRILE LA CARE CETĂȚENII SUNT CHEMAȚI SĂ RĂSPUNDĂ
Întrebările care sunt puse românilor la acest referendum pentru justiție sunt următoarele:
1)         Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?
2)         Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?

Cetățenii sunt chemați la vot să răspundă cu „Da” sau „Nu” la fiecare din aceste două întrebări.

MONTREAL: CINE POATE VOTA, CU CE ACTE, UNDE?
La acest referendum, ca și la alegerile europarlamentare, pot vota cetățenii români care au împlinit vârsta de 18 ani și se află în deplinătatea facultăților mintale și a drepturilor lor electorale. Aceștia își pot exercita dreptul de vot doar cu următoarele acte românești valabile: pașaportul, cartea de identitate sau buletinul de identitate. Secția de votare va funcționa în cadrul Consulatului General al României la Montreal, 1010 Sherbrooke Ouest, birou 610, Montreal, H3A 2R7. Votul va începe la ora 7.00 și se va desfășura până la ora 21.00 (ora locală).

CITIȚI ȘI: Informații utile despre alegerile europarlamentare

EFECTE ȘI REZULTATE: CE SPUNE LEGEA?
În România, organizarea și desfășurarea referendumurilor sunt stipulate în Legea nr. 3/2000, cu modificările și completările ulterioare. Respectiva lege definește referendumul ca fiind „forma și mijlocul de consultare directă și de exprimare a voinței suverane a poporului român” cu privire la modificarea Constituției, demiterea președintelui, precum și în probleme de interes național. Legea detaliază și prerogativa președintelui țării de a de a convoca un referendum, care este prevăzută și în Constituție, la articolul 90.

Potrivit CCR, președintele are dreptul „exclusiv” de a decide ce probleme constituie probleme de interes național, iar dreptul lui de a convoca un referendum nu poate fi cenzurat.

Legislația românească nu precizează însă caracterul unui referendum – decizional sau consultativ. Această distincție este mai degrabă implicită, referendumurile pentru modificarea Constituției și demiterea președintelui fiind decizionale, iar cele pe subiecte de interes național consultative.

Curtea Constituțională a explicat însă (în 2012) că voința poporului nu poate fi nesocotită, indiferent de tipul de referendum. Cu alte cuvinte, rezultatul acestui referendum – și a oricărui altuia care întrunește cvorumul de participare și cvorumul de validitate a rezultatului – este obligatoriu.

Distincția dintre referendumul decizional și cel consultativ a fost totuși evidențiată de CCR prin faptul că cel din urmă produce efecte indirecte, nu ca cel privind modificarea Constituției, de exemplu, care are efect direct. Efectul indirect este explicat ca apărând în momentul în care rezultatul „necesită intervenția altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune în operă voința exprimată de corpul electoral”.

Ce înseamnă acest lucru pentru un referendum precum cel din 26 mai? Faptul că deși efectele sale pot fi obligatorii dacă rezultatul este validat, aplicarea acestui rezultat depinde de Parlament, care poate amâna lucrurile pe termen nedefinit. (Sursa: „Referendumul inițiat de Iohannis are efecte obligatorii, dar rezultatele ar putea fi ignorate de Parlament”, Ziare.com/ News.ro).

SCURTĂ ISTORIE A REFERENDUMURILOR ROMÂNEȘTI DE DUPĂ 1989
În ultimii 30 de ani, în România au fost organizate șapte referendumuri – cel din 26 mai va fi al optulea. Primul referendum postdecembrist a avut loc pe 8 decembrie 1991 și a avut ca efect aprobarea unei noi Constituții. Au urmat apoi două pentru revizuirea legii  fundamentale, două pentru suspendarea președintelui și două care au vizat sistemul electoral și componența Parlamentului. Primele cinci au avut caracter decizional, celelalte au fost consultative.

Pe lângă referendumul constituțional din 1991, care a întrunit o prezență la urne de 67%, cea mai mare rată de participare, precum și cea mai mică, le-au avut referendumurile pentru modificarea Constituției. Astfel, în 2003, la referendumul ținut pentru armonizarea legislației autohtone cu cea europeană, în vederea aderării la NATO și a integrării României în UE, rata de participare a fost de 55,7%, alegătorii fiind într-o proporție covârșitoare (89,7%) de acord cu modificările propuse. Printre acestea s-au numărat și mărirea mandatului președintelui țării la cinci ani și garantarea egalității de șanse între bărbați și femei pentru ocuparea funcțiilor și demnităților publice. Referendumul a fost deci validat.

La polul opus se situează referendumul pentru redefinirea familiei, din octombrie 2018, care a urmărit înlocuirea cuvântului „soți” cu precizarea „între un bărbat și o femeie”. Această consultare populară se înscrie ca având cea mai mică rată de participare: puțin peste 21% din cei peste 18 milioane de cetățeni cu drept de vot.

În ceea ce privește referendumurile pentru demiterea președintelui, ambele l-au vizat pe Traian Băsescu, primul în 2007, al doilea în 2012. Niciunul nu a fost însă validat, prezența la urne situându-se sub pragul prevăzut în acel moment de lege, de 50%.

Și referendumul pentru votul uninominal, organizat pe 25 noiembrie 2007, în aceeași zi cu primele alegeri europarlamentare la care România a participat, a fost invalidat. Consultarea populară se referea la introducerea votului uninominal majoritar cu două tururi pentru alegerea membrilor Parlamentului României, în contextul în care până atunci parlamentarii erau aleși pe listă. Prezența la vot a fost de doar 26,51%.

Referendumul pentru Parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari s-a ținut în același timp cu alegerile prezidențiale din 2009. Cu o prezență de 50,9%, acesta a fost validat, românii pronunțându-se covârșitor atât în favoarea reducerii numărului de parlamentari cât și pentru parlament unicameral. Fiind însă un referendum consultativ, aplicarea rezultatelor a rămas la latitudinea parlamentarilor. Așa se face că deși obligatorii, acestea nu au fost puse în practică nici până în ziua de azi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introduceti comentariul
Introdu numele

ninety four − eighty four =