VOTUL ÎN CADRUL SECȚIEI DE VOTARE
Exercitarea dreptului de vot de către alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate în cadrul unei secții de votare nu este condiționată de înscrierea acestora în Registrul electoral. Menționăm totodată că orice cetățean român care în ziua alegerilor se află în Canada, indiferent de motivul prezenței sale (domiciliu, reședință, turism) poate vota la una din secțiile de votare organizate aici, prin înregistrarea în listele electorale suplimentare.

Listele electorale suplimentare din străinătate sunt generate în format electronic, în mod automat, pe baza datelor înregistrate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal. În situația disfuncționalității Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, listele electorale suplimentare din străinătate se întocmesc pe suport hârtie și cuprind rubrici pentru numele și prenumele, codul numeric personal și semnătura alegătorului.

CÂND SE VOTEAZĂ ȘI UNDE?
Votarea în străinătate se desfăşoară pe parcursul a trei zile, atât în turul 1 cât și în turul 2:
● Vineri, 8 și 22 noiembrie – votarea începe la ora locală 12:00 şi se încheie la ora locală 21:00;
● Sâmbătă, 9 și 23 noiembrie – votarea începe la ora locală 7:00 şi se încheie la ora locală 21:00;
● Duminică, 10 și 24 noiembrie – votarea începe la ora locală 7:00 şi se încheie la ora locală 21:00.

CITIȚI ȘI: Alegeri prezidențiale 2019: 835 de secţii de votare pentru românii din străinătate

Alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot, pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mult la ora 23:59.

Cetățenii români din Canada pot vota prin corespondență sau la secțiile de votare care vor fi organizate de Ambasada României din Ottawa, consulatele generale românești din Montreal (1010 Sherbrooke Ouest), Toronto și Vancouver și consulatele generale onorifice românești din Calgary, Quebec City și Dieppe. Reamintim că autoritățile canadiene nu autorizează înființarea de secții de votare străine în alte localități decât cel în care există misiune diplomatică și oficii consulare străine.

CITIȚI ȘI: Alegeri prezidențiale 2019: În ce oraşe canadiene se va putea vota?

ACTELE ÎN BAZA CĂRORA SE POATE EXERCITA DREPTUL DE VOT ÎN STRĂINĂTATE
● Cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie;
● Buletinul de identitate;
● Paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar;
● În cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar. Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

Important: Actul de identitate trebuie să fie valabil în ziua votării. Nu se acceptă titlul de călătorie.

CUM FUNCȚIONEAZĂ SIMPV?
La intrarea în secția de votare, alegătorul trebuie să prezinte actul de identitate unuia dintre membrii biroului electoral al secției de votare. Acesta va scana actul de identitate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV), care semnalează dacă:
● Persoana care s-a prezentat la vot nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv;
● Persoanei care s-a prezentat la vot i s-a interzis exercitarea dreptului de vot;
● Alegătorul care s-a prezentat la vot este omis din lista electorală permanentă;
● Alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că și-a mai exercitat dreptul de vot la același scrutin;
● Alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că a votat prin corespondență, votul prin corespondență transmis de acesta fiind recepționat de biroul electoral competent.

În baza rezultatelor generate de SIMPV, a comunicărilor efectuate prin intermediul acestuia şi a verificării actului de identitate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare ia măsurile ce se impun, conform legii:
● Opreşte de la votare persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării şi persoana care şi-a pierdut drepturile electorale;
● Permite exercitarea dreptului de vot de către alegătorul care s-a prezentat la vot şi care figurează în SIMPV că a votat prin corespondenţă, numai după ce se asigură că: a fost verificat cazul semnalat; au fost sesizate organele competente; alegătorul a dat o declaraţie potrivit căreia nu şi-a exercitat dreptul de vot prin corespondenţă.
● Permite alegătorilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege să voteze. În acest sens, după ce alegătorul semnează în lista electorală suplimentară (prin intermediul unui dispozitiv electronic special atașat tabletei existente în secția de votare) i se încredinţează buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT”.

După ce a votat, alegătorul are obligația de a introduce buletinul de vot în urnă și de a preda ștampila cu mențiunea „VOTAT” membrului biroului electoral al secției de votare.

VOTUL PRIN CORESPONDENȚĂ
Exercitarea dreptului de vot prin corespondență este o alternativă la votul în cadrul secției de votare și se realizează prin intermediul serviciilor poștale. Poate vota prin corespondență orice cetățean român cu drept de vot care are domiciliul sau reședința legal stabilite în străinătate și care s-a înscris în Registrul electoral cu opțiunea pentru votul prin corespondență (data limită pentru această înscriere a fost 15 septembrie 2019).

CITIȚI ȘI: Alegeri prezidențiale 2019 | Aproape 80.000 de români din diaspora s-au înscris pentru a vota la scrutinul din noiembrie

În cazul în care datele furnizate în formularul on-line de înregistrare au fost înscrise eronat sau au fost incomplete, alegătorul nu a fost înscris în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă.

Plicul cu buletinul de vot trebuie să ajungă la biroul electoral pentru votul prin corespondenţă, la misiunea diplomatică sau la oficiul consular, după caz, până la data de 7 noiembrie 2019 pentru turul 1 și până la data de 21 noiembrie 2019 pentru turul 2.
Alegătorul pentru care Biroul electoral pentru votul prin corespondență a înregistrat primirea plicului cu buletinul de vot, nu își poate poate exercita dreptul de vot la acel scrutin în cadrul secției de votare.

CONDIȚII DE ANULARE A VOTULUI PRIN CORESPONDENȚĂ
Votul pentru corespondență va fi anulat dacă:
● Plicul exterior este desigilat sau deteriorat în asemenea măsură încât este de natură să afecteze integritatea votului prin corespondenţă;
● Plicul exterior nu conţine certificatul de alegător;
● În acelaşi plic interior au fost introduse două sau mai multe buletine de vot;
● Plicurile sigilate cu voturile prin corespondență au sosit la birourile electorale competente după data de 7 noiembrie 2019 (pentru turul 1), respectiv 21 noiembrie 2019 (pentru turul 2). Aceste plicuri vor fi anulate fără a mai fi desigilate.

Important: Alegători care votează prin corespondență sunt informați prin e-mail cu privire la statusul plicului expediat și cu privire la înregistrarea la biroul competent.
În situația în care biroul electoral competent nu a înregistrat primirea plicului cu votul prin corespondență, persoana respectivă își poate exprima dreptul de vot la cea mai apropiată secție de votare.

ORDINEA CANDIDAȚILOR PE BULETINUL DE VOT
Biroul Electoral Central (BEC) a stabilit prin tragere la sorți ordinea pe buletinele de vot a candidaților. Astfel, primii cinci sunt actualul președinte Klaus Iohannis (susținut de PNL), Theodor Paleologu (PMP), Dan Barna (Alianța USR PLUS), Kelemen Hunor (UDMR) şi Viorica Dăncilă (PSD).
Următorii candidați sunt Cătălin Ivan (Partidul Alternativa Pentru Demnitate Naţională), Ninel Peia (Partidul Neamul Românesc), Sebastian Popescu (Partidul Noua Românie), John-Ion Banu (Partidul Naţiunea Română), Mircea Diaconu (susținut de ALDE și Pro România), Bogdan Stanoevici (independent), Ramona Bruynseels (Partidul Puterii Umaniste), Viorel Cataramă (Dreapta Liberală) şi Alexandru Cumpănaşu (independent).

CITIȚI ȘI:

Alegeri europarlamentare 2019 și referendum pentru justiție: Cum au votat românii din Montreal? Rezultate finale
Rezultatele referendumului privind redefinirea familiei în Constituție. Câți votanți s-au prezentat la Montreal?

LĂSAȚI UN MESAJ

Introduceti comentariul
Introdu numele

+ 21 = twenty two