O descoperire uimitoare a fost făcută recent în Creta: urme umane care ar fi fost lăsate acum circa 5.7 milioane de ani. Descoperirea este uimitoare deoarece se presupune că în Europa acelei perioade nu existau strămoși îndepărtați care ar fi putut lăsa aceste urme. Dacă descoperirea va fi confirmată, ea va avea un impact enorm asupra istoriei și evoluției speciei noastre.
Cineva ar fi pășit pe o plajă în Creta acum circa 5.7 milioane de ani! La auzul unei astfel de afirmații, întreaga comunitate științifică este tentată să izbucnească în râs, susținând că este imposibil, întrucât într-o perioadă așa îndepărtată nu existau încă strămoși de-ai noștri care să-și fi lăsat amprentele – asemănătoare cu cele ale omului modern – niciunde în lume și cu atât mai puțin în Europa.
Totuși, profesorul Gerard D. Gierlinski (Institutul Polonez de Geologie ), împreună cu colegul său Grzegorz Niedzwiedzki (Universitatea din Uppsala) au publicat un articol în ultimul număr din Proceedings of the Geologists’ Association (31 august 2017) în care relatează descoperirea unor urme umane în apropierea localității Trachilos, în regiunea occidentală a Cretei. Aceste urme sunt foarte asemănătoare cu cele ale omului modern, având amprenta a cinci degete și a călcâiului unui picior. Nici tipologia și nici perioada în care ar fi fost lăsate aceste urme nu sunt însă conforme cu ceea ce se cunoaște despre apariția și evoluția speciei noastre.
Urmele de acum circa 4.4 milioane de ani aparținând unor primi hominizi (Ardipithecus ramidus), găsite în Etiopia, sunt asemănătoare cu ale maimuțelor, nicidecum cu ale noastre. Cum este posibil ca cele găsite în Creta, aparținând unor creaturi ce ar fi trăit cu 1.3 milioane de ani înainte de hominizi din Etiopia, să fie așa de asemănătoare cu ale noastre?
Se crede că specia noastră a luat naștere și s-a dezvoltat în Africa și că nu ar fi ieșit din acest continent până cel puțin acum 1.8 milioane de ani. Nu au existat urme în exteriorul Africii atât de îndepărtate în timp – până acum. Cele mai vechi erau considerate cele descoperite în Tanzania, datând de acum 3.7 milioane de ani, ale unor Australopiteci.
Cum au stabilit cercetătorii vechimea urmelor găsite în Creta? Cu ajutorul algelor! Practic, acum 5.7 milioane de ani Creta era unită cu continentul European. Resturile de alge descoperite sub și deasupra urmelor respective le-au permis cercetătorilor datarea acestora cu ceea ce se consideră a fi o bună aproximație.
Exemplarele a căror pași au traversat erele ar fi trăit deci în perioada crizei messiniane, care a avut loc între 6 și 5.4 milioane de ani în urmă, și în care Strâmtoarea Gibraltar s-a închis iar Marea Mediterană, fiind izolată de Oceanul Atlantic, s-a evaporat. În locul acestei mări s-a format un bazin uscat, cu adâncimi de până la 3,2 – 4,9 km sub nivelul oceanului. Fenomenul s-a petrecut datorită faptului că Marea Mediterană are o rată de evaporare ridicată și depinde de apele Oceanului Atlantic pentru a-i furniza deficitul de apă pierdută prin evaporare.
Descoperirea este cu adevărat incredibilă. În plus, ea vine imediat după o alta, nu mai puțin uimitoare: un grup de cercetători care a descoperit fragmente de mandibulă în Grecia și Bulgaria susține că acestea aparțin unor strămoși îndepărtați care ar fi trăit acum 7.2 milioane de ani.
Dacă vor fi confirmate, aceste rezultate vor pune în discuție ceea ce se credea până acum despre apariția și evoluția speciei umane. Este oare posibil să fi existat două linii evolutive, cea africană și cea legată de descoperirile efectuate în Europa? Sau este vorba de erori de interpretare a urmelor descoperite care ar fi de fapt mult mai recente decât cred oamenii de știință?
Cercetările continuă și, desigur, în următorii ani vom avea mai multe date și informații legate de aceste fascinante rezultate. Ele vor putea confirma sau nu datarea urmelor de pași din Creta ca aparținând unei perioade de acum circa 5.7 milioane de ani.
