Cetățenii Albertei vor trebui să decidă dacă doresc sau nu organizarea unui referendum cu efecte juridice obligatorii privind independența provinciei lor. Acest demers, asumat de premiera Danielle Smith, plasează viitorul Albertei la intersecția tensionată dintre voința populară, deciziile instanțelor și tratatele istorice semnate cu Primele Națiuni, deschizând o nouă criză constituțională în Canada.
Așa cum premiera Danielle Smith a anunțat, consultarea populației va avea loc pe 19 octombrie, dată la ca locuitorii provinciei erau deja așteptați la urne pentru a se pronunța asupra a nouă chestiuni constituționale și referitoare la reforma imigrației.
Întrebarea suplimentară, care va include mai multe opțiuni de răspuns, va fi următoarea: „Ar trebui Alberta să rămână o provincie a Canadei sau guvernul Albertei ar trebui să demareze procesul legal prevăzut de Constituția canadiană pentru a organiza un referendum provincial ale cărui rezultate să aibă caracter obligatoriu privind separarea Albertei de Canada?”
Pragul stabilit pentru a tranșa problema, într-un sens sau altul, va fi de 50% din voturi plus unu. Anul trecut, guvernul Smith a adoptat o lege care interzice folosirea aparatelor electronice de numărare a voturilor, astfel că numărătoarea se va face manual, ceea ce ar putea întârzia anunțarea rezultatelor.
Alegerea celei de-a doua opțiuni nu ar duce însă la o separare imediată de Canada, ci ar obliga guvernul din Alberta să organizeze un nou referendum – de data aceasta cu caracter executoriu – privind independența provinciei.
Decizia de a adăuga această întrebare la referendumul din 19 octombrie vine după luni de campanii intense purtate de cele două tabere privind chestiunea independenței. Anul trecut, petiția mișcării Forever Canadian, care susține rămânerea provinciei în confederația canadiană, a strâns peste 404,293 de semnături.
De cealaltă parte, mișcarea separatistă Stay Free Alberta ar fi adunat peste 300,000 de semnături, potrivit organizatorilor. Petiția respectivă, care avea ca scop tocmai declanșarea unui referendum privind separarea, a fost invalidată în instanță pe 13 mai. Judecătorul a stabilit că Agenția Electorală din Alberta (Elections Alberta) nu ar fi trebuit să aprobe petiția, întrucât nu a luat în considerare o hotărâre judecătorească anterioară care stipula că separarea ar încălca drepturile prevăzute de tratate. De asemenea, în decizie se arată că guvernul provincial, în calitatea sa de reprezentant al Coroanei, nu și-a îndeplinit obligația de a consulta Primele Națiuni cu privire la această petiție.
În acest context, Danielle Smith a considerat că este de datoria sa să organizeze un referendum privind viitorul provinciei, declarând că soarta Albertei „va fi decisă de către cetățenii săi, nu de către instanțe”.
De altfel, guvernul său va ataca decizia primei instanțe la Curtea de Apel și nu exclude posibilitatea de a merge până la Curtea Supremă, dacă va fi necesar. Adăugarea acestei întrebări pe buletinele de vot urmărește tocmai pentru a nu mai aștepta finalizarea procedurilor judiciare, care ar putea dura ani de zile, a explicat premiera.
Ea a declarat că va vota în favoarea rămânerii provinciei în componența Canadei, atât în această toamnă, cât și în cadrul unui eventual referendum cu caracter executoriu. Totuși, ea a întins o mână albertanilor care susțin separarea, subliniind că furia lor este „pe deplin justificată”, îndemnându-i în același timp să nu abandoneze Canada. Smith a ținut să sublinieze că sub guvernul federal condus de Mark Carney s-au înregistrat progrese notabile în relația cu Ottawa.
Carney a colaborat cu Smith pentru a răspunde nemulțumirilor acesteia, inclusiv prin demararea proiectului de construire a unui nou oleoduct către coasta Pacificului, un obiectiv intens disputat și îndelung așteptat de provincie. La începutul acestei luni, cei doi lideri au anunțat un acord în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, datorită căruia lucrările de construcție la acest oleoduct ar putea începe chiar de anul viitor.
Unitatea Canadei a fost pusă la încercare și în trecut
Quebecul a votat deja de două ori împotriva independenței, ultima dată în 1995, când scrutinul s-a încheiat cu un scor strâns: 50,58% la 49,22% în favoarea taberei „Nu”.
În urma acelor bătălii politice, Canada a stabilit reguli clare pentru o eventuală separare. Astfel, chiar dacă tabăra separatistă din Alberta va avea câștig de cauză în octombrie, procesul care urmează este lung și plin de incertitudini.
La începutul lunii mai, prim-ministrul Carney a declarat că orice tentativă de secesiune a provinciei trebuie să respecte regulile stabilite prin Legea Clarității (Clarity Act) – actul normativ federal adoptat în urmă cu 26 de ani, în urma referendumului quebechez din 1995, care stabilește parametrii și condițiile în care o provincie se poate separa de Canada.
Un eventual al doilea referendum albertan, cel cu caracter obligatoriu, ar trebui să respecte regulile de bază prevăzute de această lege, printre care se numără obținerea unei „majorități clare” în rândul alegătorilor, formularea explicită a întrebării de pe buletinele de vot și supravegherea întregului proces de către Camera Comunelor a Parlamentului federal.
Dacă aceste condiții sunt îndeplinite, Alberta ar urma să intre în negocieri dificile și probabil de lungă durată cu guvernul federal pentru stabilirea termenilor divorțului politic.
Potrivit celui mai recent sondaj Léger, publicat pe 4 mai, doar aproximativ 23% dintre locuitorii din Alberta ar susține independența provinciei, în timp ce o majoritate clară (64%) preferă rămânerea acesteia în cadrul Canadei.
Reprezentanții Primelor Națiuni din Tratatul 8 au anunțat că vor cere guvernului federal să evalueze formularea întrebării pentru referendum
Într-un comunicat oficial, marele șef al Primelor Națiuni ale Tratatului 8 din Alberta, Trevor Mercredi, afirmă că va solicita guvernului federal o evaluare a întrebării pentru referendum propuse de Danielle Smith, pentru a vedea dacă aceasta respectă cerințele prevăzute de Clarity Act.
„Această problemă nu privește doar Alberta, ci îi afectează în egală măsură pe toți canadienii”, se arată în comunicat.
Mercredi a cerut, de asemenea, provinciei să suspende orice alte demersuri legate de separare sau referendum până când „vor avea loc consultări și discuții reale cu Primele Națiuni semnatare ale Tratatului”.
„Tratatul 8 a fost încheiat cu Coroana cu mult înainte ca Alberta să devină provincie”, a declarat Mercredi. „Aceste acorduri sacre nu pot fi pur și simplu ignorate și nici ocolite prin manevre politice.”
Alberta este acoperită de mai multe tratate istorice, printre care se numără Tratatele 4, 6, 7, 8 și 10.
Joey Pete, marele șef al Confederației Primelor Națiuni din Tratatul 6, a declarat că întrebarea propusă de Smith reprezintă o lipsă de respect privind drepturile și obligațiile prevăzute de tratate, precum și a Primelor Națiuni din Alberta.
„În cele din urmă, este vorba despre viitor, despre copiii noștri și despre a ne asigura că drepturile lor vor fi garantate și mâine; aceste drepturi nu se pot sfârși niciodată, tocmai datorită tratatului”, a declarat el. „Acel tratat este viu și își produce efectele și astăzi.”
Pete a mai adăugat că se așteaptă ca Primele Națiuni din întreaga țară să se unească împotriva acestei inițiative și să își ofere sprijin reciproc.
„Avem [comunități din Primele Națiuni] în fiecare provincie din Canada. Vă imaginați cât de puternic va fi acel strigăt colectiv când va veni momentul? Va fi un ecou uriaș, ceva ce ea (Danielle Smith – n.r.) nu va putea controla.”
