Paul Cătanu este filozof, profesor la Colegiul Champlain și la Universitatea Concordia și autorul mai multor tratate de filozofie și eseuri ce pot fi considerate o contribuție importantă la fondul cultural și filozofic contemporan. Unul din cele mai interesante și actuale rezultate ale cercetărilor sale arată cum Martin Heidegger a postulat și integrat începuturile dezvoltării tehnologice, descoperite în substratul metafizic al gândirii umane, pornind de la studiul operei lui Nietzsche.
Eva Halus: Stimate dl. profesor, vorbiți-ne mai întâi despre „Normative Judgment: The Nature and The Ethical Foundations of Artificial Intelligence”, lucrarea dvs. ce poartă asupra faptului că etica trebuie să stea la baza folosirii inteligenței artificiale.
Paul Cătanu: Încep prin a vă mulțumi pentru această ocazie de a fi intervivat pentru publicația Accent Montreal. Lucrez la acest proiect de cercetare despre etica inteligenței artificiale din 2019, iar în august 2024 am prezentat o lucrare la Congresul Mondial de Filosofie de la Roma, la Universitatea Sapienza. Etica inteligenței artificiale este un domeniu foarte vast. Eu l-am abordat plecând de la cartea mea despre Heidegger pe care am publicat-o în 2010, „Heidegger’s Nietzsche: Being and Becoming”. Teza mea este că omul judecă iar mașina socotește. S-a spus recent că Deepseek este un reasoning model. După mine, această afirmație este greșită. Modele precum Claude, Deepseek și ChatGPT lucrează cu niște algoritmi de calcul și niște proiectări statistice, prezicând în mod papagalicesc următorul cuvânt (de fapt unitatea de calcul nu este cuvântul, ci un token digital sau simbol în limba română, mai probabil). Este o formă de autocompletare mai sofisticată, nu un raționament deliberat ca cel produs de oameni inteligenți.
EH: În această lucrare arătați declinul științelor umane odată cu evoluția erei tehnologice și a inteligenței artificiale și „criza existențială” prin care trece filozofia contemporană. Care sunt factorii care contribuie la această stare de lucruri și cum vedeți dvs. o ieșire din actuala criză?
PC: Filozofia trebuie să rămână radicală. Ea trebuie să se concentreze pe tradiție, dar în același timp trebuie să rămână relevantă, analizând noile tehnologii și criticând pretențiile noilor maeștri ai tehnologiei precum Bill Gates, Elon Musk, Sam Altman, Geoffrey Hinton, Yoshua Bengio și Yann LeCunn (eu diferențiez între primii trei care sunt oameni ai marelui capital tehnologic și ultimii trei care sunt informaticieni și oameni de știință, așa-zișii godfathers of deeplearning) și acum noul leader tehnologic chinez, Liang Wenfeng. Eu pledez pentru crearea unei noi discipline umaniste, care să se numească Critical AI Studies. Suntem încă la început, dar filozofi precum Matteo Pasquinelli (autorul lui „The Eye of the Master”, 2023) au pus bazele acestei discipline.
EH: Nu puțini sunt cei care sunt de părere că trecem printr-un impas – ecologic, economic, politic. Poate că acestea sunt rezultatul inerent al evoluției noastre rapide ca umanitate, care nu și-a luat destule măsuri de siguranță și nu a găsit toate formulele necesare pentru o mai bună funcționare. Care este rolul filozofiei în contextul actual? Poate ea oferi soluții?
PC: Filozofia nu dă soluții sau răspunsuri. Lucrurile acestea vin în mare măsură din tradiție, rituri și religie. Filozofia trebuie să ne învețe să înțelegem situații complexe în mod nuanțat, critic și rațional. Ea ne învață să punem întrebări mai nuanțate și mai complexe, să ne orientăm prin dialectica existenței, dar nu este o formă de self-help, de autoajutorare. Mulți confundă filozofia cu mișcarea pleine conscience și mi s-a cerut chiar să predau lucrul acesta. Este o confuzie. Filozofia poate să lucreze prin mici comunități intenționale, cercuri de lectură și analiză, dar să sfătuiască pe politicieni sau lideri politici este periculos. Să ne gândim la dezastrul totalitar creat de marxism în Europa de Est și în Uniunea Sovietică și să luăm aminte.
EH: În „Heidegger’s Nietzsche, Being and Becoming” subliniați importanța influenței exercitată de Nietzsche asupra ontoteologiei lui Heidegger, acest aspect constituind punctul de acces al interpretărilor tehnologiei moderne de azi. Dezvoltați, vă rog, pe înțelesul cititorilor.
PC: Heidegger a plecat de la Nietzsche ca să conchidă că era tehnologiei este de fapt o eră metafizică. Metafizica este un mod general, poate cel mai general mod, de a cunoaște sau înțelege lucrurile. Se leagă de ființă și existență. Or, Heidegger a remarcat în mod original că era modernă este foarte nietzscheană. În „Întrebarea despre tehnologie” (un text mai târziu al lui Heidegger, de după al Doilea Război Mondial), el observa că motorul mecanic este legat de o mișcare circulară ca și eterna reîntoarcere la Nietzsche.
Mai mult, tehnologia, în modul ei capitalist și globalist, nu se mulțumeste cu prezervarea forțelor și a energiilor, ea dezlănțuie energia în mod aproape nemăsurat și încearcă să se multiplice sau să se auto-depășească într-un mod dinamic aproape infinit. În modul acesta de a opera, Heidegger a recunoscut faptul că tehnica capitalistă și globalistă posedă o voință de putere proprie. Voința de putere este una din noțiunile cheie la Nietzsche, dar care a fost de fapt destul de prost înțeleasă. Heidegger a arătat în mod convingător că metafizica erei tehnologice, a erei noastre, este legată în mod esențial cu metafizica lui Nietzsche, care are ca noțiuni cheie eterna reîntoarcere a aceluiași, voința de putere, nihilismul și supraomul (Ubermensch).
EH: Cum împăcați munca de profesor de filozofie cu restul compartimentelor vieții?
PC: Am relații și prietenii foarte frumoase cu studenții actuali și foști studenți. Ne mai vedem încă la zilele de naștere și la congrese sau conferințe. Munca de profesor este cea mai frumoasă muncă, după cum spunea bunica mea, Maria Toma Cătanu, care a fost profesoară la clasele mici. Ea m-a inspirat să fiu un dascăl răbdător și devotat. Munca nu este întotdeauna ușoară, dar nu mi aș dori alt serviciu sau carieră.
EH: Ce planuri de viitor aveți?
PC: Lucrez la două cărți în afară de proiectul de etică al inteligenței artificiale. Una care se intitulează „Experiență și Realitate” și care sper să fie cartea mea de căpătâi, și alta despre Mihai Eminescu, pe care încerc să o scriu în limba română. Titlul provizoriu este „Eminescu, poetul românilor, între modernitate și clasicism”.
EH: Vă mulțumim și vă dorim mult succes în continuare!
Repere biografice
Născut la București în 1973, Paul Cătanu ajunge în Canada cu familia la vârsta de șapte ani, în 1981. Este diplomat în filozofie (McGill 1998) și informatică (Concordia 2006). În 2010 devine doctor în filozofie (Université de Montréal) cu teza „Becoming and Impermanence In Nietzsche’s Philosophy”. Cercetările sale se axează pe operele lui Heidegger și Nietzsche și pe aplicarea eticii în IA. Alte domenii de interes sunt filozofia chineză și logica.
A susținut numeroase comunicări în cadrul unor prestigioase conferințe, dintre care amintim:
„Normative Judgment and The Ethical Foundations of AI” la cel de-al XXV-lea Congres Mondial de Filozofie de la Roma, Universitatea Sapienza, august 2024;
„Chinese Philosophy And Human Rights” la cel de-al 63-lea Congres al Asociației Canadiene de Filozofie, Universitatea din British Columbia, Vancouver 2019;
„Objective Idealism, Chinese Philosophy and Human Rights” la cel de-al 6-lea Congres Canadian de Filozofie Philosophy Association, University of Ryerson, Toronto, 2017;
„Nietzsche, Hegel and Historicism: A Polemic With Foucault’s reading of Nietzsche” la cel de-al 40-lea Congres al Aca-demiei Româno-Americane (ARA), Montreal, 2016;
„Critique of Heidegger’s reading of Nietzsche in the Nietzsche Lectures 1936-1946”, Friedrich Nietzsche Society, Society for Phenomenology and Existential Philosophy (SPEP), noiembrie 2011;
„Nietzsche, Transcendental Philosophy and Science” la conferința „Nietzsche și filozofia științei”, Universitatea Technische, Berlin, iulie 2010;
„Heidegger on Nietzsche and Technology” Western Canadian Philosophical Association, 2006.
Din 2019 organizează anual conferințe de filozofie la Colegiul Champlain din St-Lambert, având ca invitați profesori de la diverse universități din Montreal și alte orașe canadiene, cât și alți specialiști în domeniu.
A publicat monografiile „Heidegger’s Nietzsche: Being and Becoming”, 8th House Publishing, Montreal, 2010, și „Critical Thinking, Worldviews and Logic”, 8th House Publishing, Montreal, 2016.
A făcut, de asemenea, și numeroase traduceri din Nietzsche (fragmente mai puțin cunoscute) după transcrierile postume realizate de Colli-Montinari.
