Clubul Arteon al Asociației Culturale Române invită comunitatea la o întâlnire cu scriitorul și cineastul Bogdan Ștefan, joi, 20 noiembrie, la Centrul comunitar 6767 Côte-des-Neiges din Montreal. Autorul volumului 1989: Le communisme raconté à ceux qui ne l’ont pas vécu va vorbi despre ceea ce l-a determinat să scrie această carte, precum și despre parcursul său cinematografic și documentarul de lung metraj la care lucrează în prezent, Les rescapés du Paradis.
Apărută în septembrie a.c. la Presses de l’Université de Montréal, cartea lui Bogdan Ștefan, 1989: Le communisme raconté à ceux qui ne l’ont pas vécu, reconstituie, cu o sinceritate tulburătoare, o perioadă definitorie din istoria recentă a României – ultimele șase luni ale regimului Ceaușescu și primele șase luni ale libertății de după, haotice, confuze, dar pline de speranță – trăite și povestite prin ochii săi de adolescent de șaptesprezece ani.
„Nu știu cum să vorbesc despre ceea ce am trăit în țara mea; parcă s-a petrecut într-o altă viață, trăită de cineva diferit de mine, pe care nu l-am mai văzut de mult”, mărturisește Bogdan Ștefan în primele pagini ale volumului, în care a dorit mai întâi să împărtășească această „altă viață” fiului său de 13 ani, Toma, crescut în Quebec. Această reflecție scoate în evidență tensiunea dintre memorie și prezent, între experiența directă a regimului ceaușist și nevoia de a o transmite cu onestitate și delicatețe, transformând cartea nu doar într-un jurnal al istoriei recente, ci și într-un dialog intim între generații.
Prin autenticitatea mărturiei și claritatea tonului, volumul a atras rapid atenția criticii literare din Quebec, care a salutat nu doar valoarea sa documentară, ci și sensibilitatea profund umană a demersului autorului. În Le Devoir, Louis Cornellier a descris lucrarea drept „un récit-témoignage brûlant d’authenticité”, subliniind forța evocatoare și stilul său documentar intens și cordial în același timp. La rândul său, Jacques Lanctôt, într-o cronică apărută în ediția print a Jurnalului de Montréal, a văzut în ea „un livre captivant et souvent drôle”, remarcând lipsa de dogmatism și luciditatea introspectivă cu care Bogdan Ștefan își revede trecutul. Rezultatul este o carte care, dincolo de valoarea documentară, emoționează prin delicatețea, umanitatea și onestitatea perspectivei sale, oferind cititorului atât o incursiune în istoria recentă a României, cât și o reflecție profund personală asupra memoriei și identității.
Pe 20 noiembrie, Clubul Arteon invită membrii comunității la o întâlnire cu Bogdan Ștefan și o discuție pe marginea cărții sale – un prilej nu doar de a povesti comunismul celor care nu l-au trăit, ci și de a revizita propriile istorii personale ale celor care au fost martori ai acelor vremuri. Întâlnirea va fi moderată de Diana Haiduc, președinta Asociației Culturale Române.
Bogdan Ștefan povestește cum, în ciuda greutăților și a regimului dictatorial, copilăria sa a fost fericită, datorită grijii și educației constante oferite de părinți și bunici. Autorul surprinde scene familiale rupte de realitatea amenințătoare care plana deasupra tuturor, în care umanul, sentimentul inerent de apartenență și iubire, și chiar umorul își găseau locul firesc. Într-un mod original, el descrie unele dintre obiectele utilizate de familia sa – aspiratorul rusesc, mașina de scris a tatălui său, înregistrată la Poliție etc. – tocmai pentru că acestea dezvăluie o epocă întreagă; „ștergând praful” de pe ele și readucându-le la suprafață prin scris, autorul evocă locurile în care au servit ani de zile, încăperi pline de ecourile conversațiilor acelor vremuri și de personajele care îi revin în memorie.
Cealaltă perioadă – cele șase luni de după căderea dictaturii comuniste – surprinde, pe lângă noile reforme și eforturile de a remodela întregul sistem de conducere spre democrație, și câștigarea libertății. Pentru mulți tineri, aceasta a însemnat nu doar posibilitatea de a ieși pe ușa deschisă către Vest pentru a vizita țări odinioară interzise, ci și șansa de a începe o viață nouă în afara granițelor României.
Bogdan Ștefan s-a numărat printre aceștia, însă despărțirea s-a produs treptat. În 1991 se stabilește în Franța, iar între 1993 și 1995 se dedică pasiunii sale pentru cinematografie: urmează cursuri de filmologie la Universitatea de Științe Umaniste, Arte și Litere Lille 3 și participă la un atelier de scenaristică condus de regizorul francez René Féret.
Întors în România, lucrează ca copywriter la agenția de publicitate FOCUS / PUBLICIS București (1998–1999), creând scenarii pentru spoturi video și audio, sloganuri și texte publicitare pentru campanii Coca-Cola, Whirlpool, Renault sau British Airways. Ulterior, între 1999 și 2001, este angajat la Libra Film Productions din București, în calitate de scenarist, director de producție și responsabil cu relațiile internaționale.
În 2001, se stabilește împreună cu familia în Saguenay, Quebec, unde își continuă studiile în filmologie, obținând în aprilie 2005 Masteratul în artă, specialitatea cinema – opțiunea creație, la Université de Québec à Chicoutimi.
Din acel moment, animat de dorința de a împărtăși pasiunea sa pentru film și pentru moștenirea sa culturală – atât cea românească, cât și cea a propriei sale familii – Bogdan Ștefan își poate manifesta libertatea de expresie atât de mult râvnită prin propriile sale creații cinematografice, realizate atât în Canada, cât și în România.
În prezent, el lucrează la un documentar de lung metraj intitulat Les rescapés du Paradis (Supraviețuitorii Paradisului). Pentru scenariu, a obținut sprijinul organizației Bande SonImage din Chicoutimi și subvenții acordate de Conseil des Arts et Lettres du Québec.
Bogdan Ștefan descrie astfel originile și semnificația documentarului: „Les Rescapés du paradis este un proiect pe care îl cultiv de mai mulți ani. Născut dintr-un șoc teribil suferit la vârsta de șaptesprezece ani, acela al contactului cu primele imagini insuportabile filmate în căminele-spital ale dictaturii comuniste din România, acest proiect s-a dezvoltat treptat în mine, pe măsură ce avansam în noua mea viață în Quebec. Șocul îngropat în adâncul conștiinței mele a început să revină încet la suprafață când am conștientizat drama pe care o trăiau copiii abandonați în orfelinatele administrate de comunitățile religioase catolice din Québec. De atunci, am simțit dorința de a realiza un documentar care să arate cum supraviețuitorii români și din Québec și-au depășit sau nu traumele. Pe parcursul filmului, voi vorbi și despre propria mea schimbare de perspectivă, despre propria mea reconstrucție.”
Într-o serie de confesiuni acordate în mai 2024 pentru Le Quotidien, Bogdan Ștefan sublinia că alegerea proiectului Les rescapés du Paradis reflectă dorința sa de a aduce speranță celor care au trecut prin traume și abuzuri majore. El remarca forța extraordinară a oamenilor care, în ciuda acestor experiențe, au reușit să-și clădească o viață, să-și întemeieze o familie și să contribuie la societate. Alegerea acestui proiect denotă astfel o continuitate în gândirea sa: de a crea punți, de a reconstitui evenimente cu onestitate și de a contribui, în cele din urmă, la reconstrucția demnității umane, acolo unde ea a fost greu încercată.
Întâlnirea de joi, 20 noiembrie, va avea loc la Centrul comunitar 6767 Côte-des-Neiges, sala 694, cu începere de la ora 18:00, și se va desfășura în franceză.
Articol scris cu colaborarea scriitoarei și pictoriței Eva Halus.
