În ultimul său articol științific, Stephen Hawking prezintă, împreună cu Thomas Hertog, un studiu în cadrul căruia numărul de universuri posibile este redus; Universul nostru nu ar fi într-o inflație perpetuă, ci unul mult mai simplu. În viitor, undele gravitaționale ar putea confirma (sau nu) acest rezultat.

Ce poate fi mai complicat decât studiul Universului? Cum a luat el naștere și cum evoluează? Există mai multe universuri? Iată câteva întrebări la care nu avem încă răspunsuri – și cine știe dacă le vom avea vreodată! Totuși, oamenii de știință nu se tem de aceste întrebări. Ei caută răspunsurile care, se speră, ar putea fi verificat experimental.

Marele fizician Stephen Hawking este cunoscut pentru problemele extrem de fascinante dar și dificile pe care le-a abordat: de la găurile negre la nașterea și evoluția Universului. De numele său se leagă descoperirea „radiației lui Hawking”, acea formă de radiație de natură cuantică ce are ca sursă de energie găurile negre, și care ar duce la evaporarea acestora. Hawking a abordat însă multe alte probleme în decursul carierei sale îndelungate și pline de succese și, în ciuda condiției sale fizice precare, fiind afectat de scleroză laterală amiotrofică, el a reușit să fie în prim plan și să elaboreze teorii originale până în ultima clipă a vieții.

Ultimul articol a lui Hawking a fost scris în colaborare cu Thomas Hertog, un fizician de la KU Leuven University, Belgia, și a fost publicat luna aceasta în revista Journal of High Energy Physics. Articolul are ca obiect de studiu Universul și se intitulează „A Smooth Exit from Eternal Inflation?”.

Pentru a se explica unele proprietăți ale Universului, precum uniformitatea acestuia la scală cosmică, a fost propusă așa-numita teorie a inflației. Conform acestei teorii, imediat după Big Bang, Universul ar fi avut o perioadă de expansiune cu o viteză amețitoare, mult mai mare decât viteza luminii. Această expansiune nu ar fi în contradicție cu teoria relativității a lui Einstein, care pune o limită superioară (viteza luminii) la propagarea semnalelor în spațiu, întrucât în cadrul inflației ar fi fost spațiul însuși cel care avea o expansiune cu viteze mai mari ca a luminii.

  CITIȚI ȘI: Ce a fost înainte de Big Bang? O călătorie înapoi în timp

Inflația ar fi generat Universul pe care-l vedem. Într-un Univers mai mare însă, din care al nostru ar fi doar o mică parte, ar putea exista regiuni unde inflația continuă, generând mai multe universuri cu proprietăți, adică legi fizice care ar putea fi asemănătoare sau nu cu cele din Universul nostru. Ar putea deci exista universuri cu proprietăți extrem de diferite față de ale noastre: cu mai multe tipuri de interacțiuni și particule, universuri în care stelele nu se pot forma, și nici galaxiile, sau în care există stele mult mai mari și viețuitoare care au la bază principii ale unei biologii necunoscute nouă.

În articolul pe care l-au publicat, în baza teoriei relativității generale a lui Einstein și a mecanicii cuantice, Hawking și Hertog restrâng numărul de universuri posibile, susținând că acestea ar fi asemănătoare între ele, că de fapt Universul este mai simplu decât s-ar putea imagina și că o inflație permanentă nu se produce. La ora actuală Hertog continuă acest studiu, încercând să găsească dovezi experimentale ale Univesului propus împreună cu Hawking. Aceste dovezi, susține Hertog, ar putea să provină de la studiul undelor gravitaționale.

CITIȚI ȘI: Detectarea undelor gravitaționale: prima dată pentru stelele de neutroni

Undele gravitaționale, vibrații ale țesutului spațiului și timpului, au fost descoperite recent de către antenele gravitaționale LIGO, ca fiind generate de uniunea a două găuri negre îndepărtate. LIGO nu are însă sensibilitatea necesară pentru a studia undele gravitaționale generate în urma inflației primordiale ale Universului. Pentru a putea efectua aceste măsurători se așteaptă lansarea antenei gravitaționale spațiale LISA (Laser Interferometer Space Antenna) de către ESA (European Space Agency). LISA, cu dimensiunile sale mult mai mari decât cele ale antenei LIGO, ar putea detecta aceste semnale primordiale și ajuta să înțelegem dacă Universul nostru este un Univers liniștit sau unul în care, printr-o eternă inflație, se nasc noi universuri, noi lumi care depășesc orice fantezie.