Alianța ar încerca astfel să evite o întâlnire potențial tensionată cu președintele american Donald Trump în ultimul său an de mandat, raportează Mediafax, citând Reuters.
Administrația Trump a lansat în repetate rânduri critici dure la adresa multora cei 31 de membri ai alianței de apărare conduse de SUA, cel mai recent criticându-i pe unii pentru că nu au oferit mai multă asistență operațiunilor militare americane împotriva Iranului.
Frecvența summiturilor NATO a variat de-a lungul istoriei de 77 de ani a alianței, însă din 2021 liderii acesteia s-au întâlnit în fiecare vară. Anul acesta se vor reuni în capitala Turciei, Ankara, pe 7 și 8 iulie, iar în 2027 summitul va avea loc în toamnă, în Albania.
Unii membri fac însă presiuni pentru a încetini ritmul, au declarat pentru Reuters un înalt oficial european și cinci diplomați, toți din țările membre NATO.
Pe fondul acestor presiuni, NATO ia în considerare să nu organizeze niciun summit în 2028 – anul alegerilor prezidențiale americane și ultimul an calendaristic complet de mandat al lui Trump.
Se vehiculează ideea ca întâlnirile să fie organizate la fiecare doi ani, însă deocamdată nu a fost luată nicio decizie, secretarul general Mark Rutte fiind cel care va avea ultimul cuvânt.
Ca răspuns la o solicitare din partea Reuters, un oficial NATO a declarat: „NATO va continua să organizeze întâlniri regulate ale șefilor de stat și de guvern, iar între summituri, aliații NATO vor continua să se consulte, să planifice și să ia decizii cu privire la securitatea noastră comună”.
Două dintre surse l-au menționat pe Trump ca factor, dar mai multe au spus că au fost în joc considerații mai largi.
Potrivit lui Phyllis Berry, cercetător senior nerezident la Atlantic Council, „reducerea summiturilor de mare profil ar permite NATO să-și continue activitatea și să atenueze drama care a marcat multe întâlniri transatlantice recente.”
Într-un articol publicat recent pe site-ul think tank-ului, Berry a menționat că NATO a organizat doar opt summituri în timpul deceniilor Războiului Rece. Ea a descris primele trei summituri NATO ale lui Trump din primul său mandat drept „evenimente controversate, dominate de plângerile sale legate de cheltuielile reduse ale aliaților pentru apărare”.
Summitul de anul trecut de la Haga a fost, de asemenea, influențat în mare măsură de cererea lui Trump ca membrii NATO să majoreze drastic cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB – o țintă pe care au acceptat-o prin acordul de a cheltui 3,5% pentru apărarea de bază și 1,5% pentru investiții mai ample legate de securitate. Simplul fapt că s-a încheiat fără drame majore a fost considerat un succes.
Întâlnirea din acest an pare, de asemenea, să fie tensionată.
După ce aliații NATO au refuzat să-i acorde sprijinul pe care îl cerea în războiul din Iran, pe care îl începuse fără să-i consulte sau să-i informeze, Trump a pus la îndoială deschis dacă SUA ar trebui să respecte pactul de apărare reciprocă al NATO și a declarat că ia în considerare părăsirea alianței.
Cu câteva luni mai devreme, el a revendicat Groenlanda, un teritoriu autonom aparținând Danemarcei, membră NATO.
