România se numără printre statele Uniunii Europene cu cel mai ridicat procent de populație care locuiește în condiții extrem de precare, potrivit unui raport publicat de Monitorul Social, proiect al Fundației Friedrich Ebert. Datele arată că 9,6% dintre români se află în deprivare severă de locuire.
Rata deprivării severe de locuire este definită ca procentul populației care locuiește într-o locuință considerată supraaglomerată, care prezintă în același timp cel puțin una din caracteristicile următoare: acoperiș cu scurgeri, fără baie/duș și fără toaletă interioară sau o locuință considerată prea întunecată.
La acest capitol, România este depășită doar de Letonia unde 11,5% din populație este înregistrată ca trăind în deprivare severă de locuire. Alte state din UE care se confruntă cu procente ridicate din populație care locuiește în condiții extrem de precare sunt: Grecia (6,9% din populație), Bulgaria (6%), Portugalia (6%), Italia (5,8%). La polul opus se situează Malta (0,5% din populație), Irlanda (0,9%) și Finlanda (1%).
Chiar dacă cifrele rămân îngrijorătoare, România a înregistrat o scădere semnificativă a ratei deprivării severe de locuire în ultimul deceniu: de la 19,8% în 2015 la 14,2% în 2020 și 9,6% în 2025.
Una din cele mai răspândite probleme cu care se confruntă românii când vine vorba de locuire este supraaglomerarea: 59,3% dintre familiile cu copii din România trăiesc în locuințe supraglomerate, cel mai mare procent dintre statele membre UE. Procente ridicate se înregistrează și în Bulgaria cu 52,9% și Letonia cu 52,2%. La polul opus se află Olanda (6,2% din familiile cu copii trăiesc în locuințe supraaglomerate), Malta (5%) și Cipru (3,8%).
Nici la capitolul elemente sanitare România nu se află într-o situație mai bună: 13,9% din populația totală nu are nici baie, nici duș, nici toaletă cu apă în gospodărie, comparativ cu Letonia (5,2%), Bulgaria (4,7%), și Lituania (4,5%).
Potrivit sursei citate, pentru a răspunde problemelor grave de locuire cu care se confruntă anumite categorii din populație, autoritățile ar trebui să investească în locuințe sociale într-un ritm mai mare decât o face în prezent. Strategia Națională pentru Locuire 2022-2050, trebuie reformulată pentru a include locuințele publice ca soluție strategică pentru adresarea problemelor de supraaglomerare și de insalubritate.
