După ce Australia a devenit prima țară care a interzis accesul minorilor pe rețelele sociale, canadienii par pregătiți să adopte o măsură similară.
Analiza efectelor negative ale rețelelor sociale asupra tinerilor s-a intensificat considerabil în urma unei decizii istorice pronunțate pe 25 martie 2026, în California. În cadrul acestui proces de referință, platformele Instagram și YouTube au fost catalogate drept dăunătoare pentru copii și concepute pentru a crea dependență în mod deliberat. Juriul a stabilit că arhitectura acestor platforme ignoră impactul sever asupra sănătății mentale a minorilor. Încă dinaintea acestui verdict, Canada se raliase deja statelor care analizează posibilitatea interzicerii accesului pe rețelele sociale pentru minorii sub 16 ani.
Potrivit noilor date publicate de Institutul Angus Reid (ARI) în cadrul unui studiu amplu privind utilizarea actuală a rețelelor sociale, o eventuală interzicere a accesului persoanelor sub 16 ani pe aceste platforme s-ar bucura de o susținere masivă în rândul populației. Trei sferturi dintre canadieni (75%) se declară în favoarea unei interdicții totale pentru această categorie de vârstă.
Interesant este faptul că nivelul de susținere pentru aceste restricții este aproape identic în Canada și Statele Unite, sugerând o îngrijorare nord-americană generalizată care transcende frontierele și diferențele de sistem politic. Sprijinul rămâne unul solid și în rândul părinților care au copii în îngrijire, atingând un procent de 70%.
Susținerea acestor restricții survine în contextul în care trei din cinci canadieni (61%) – și peste jumătate (52%) dintre părinții ai căror copii au vârste de 16 sau 17 ani – consideră că adolescenții nu sunt capabili să utilizeze rețelele sociale în mod responsabil. Totodată, îngrijorarea cetățenilor cu privire la riscurile la care sunt expuși copiii în mediul online este aproape unanimă. Cele mai mari temeri vizează impactul negativ asupra sănătății mentale (94%), dependența (94%), dezinformarea (92%), fenomenul de cyberbullying (90%) și expunerea la conținut explicit (85%).
În prezent, majoritatea părinților cu copii între 10 și 15 ani tind să monitorizeze activitatea online a acestora. Cei mai mulți afirmă că impun restricții privind aplicațiile utilizate, supraveghează conținutul accesat sau stabilesc limite de timp. Deși o eventuală interdicție – subiect ce pare că urmează să fie dezbătut de Partidul Liberal la convenția din aprilie – ar fi salutată de majoritatea părinților, mulți consideră totuși că responsabilitatea reglementării ar trebui să revină familiei (72%), mai degrabă decât guvernului (20%).
Totuși, în cazul în care o astfel de lege ar fi adoptată, canadienii sunt categorici (într-un raport de 3 la 1) că responsabilitatea juridică a aplicării interdicției trebuie să revină exclusiv companiilor de tehnologie. În modelul agreat de public, părinții nu ar trebui să riște amenzi sau pedepse dacă minorii reușesc să eludeze restricțiile, presiunea fiind pusă pe mecanismele de verificare ale platformelor.
Analiza pe platforme și pragul de vârstă
În ceea ce privește platformele vizate, consensul este aproape total împotriva anumitor rețele. Dintre cei care susțin interzicerea selectivă a aplicațiilor pentru minorii sub 16 ani, marea majoritate indică TikTok (88%), X/Twitter (86%) și Snapchat (84%) ca fiind nepotrivite. Interesant este faptul că platforma YouTube beneficiază de o toleranță mai mare, doar jumătate dintre respondenți (48%) considerând că ar trebui restricționată pentru această grupă de vârstă.
Acest procent mai scăzut reflectă faptul că YouTube este perceput ca fiind un instrument cu valențe educaționale mai pronunțate comparativ cu structura algoritmică a altor rețele. Totuși, raportul ARI subliniază un contrast important: în Australia, YouTube a fost inclus în interdicție tocmai pentru că a fost platforma citată cel mai frecvent ca locul unde minorii sunt expuși la conținut dăunător.
Întrebarea privind vârsta ideală la care un copil ar trebui să primească acces la social media rămâne însă un subiect de diviziune în rândul canadienilor. Deși pragul de 16 ani este cea mai frecventă opțiune (susținută de 32% dintre respondenți), restul opiniilor sunt fragmentate: aproximativ procente egale se împart între intervalul 10-12 ani (13%), vârsta de 14 ani (16%) și cea de 15 ani (13%).
Responsabilitatea companiilor de Inteligență Artificială
Dezbaterea privind siguranța online s-a extins recent și asupra companiilor de inteligență artificială, precum OpenAI. În acest context, o treime dintre canadieni (32%) consideră că astfel de companii ar trebui să raporteze autorităților orice activitate „potențial ilegală”. O pondere și mai mare (45%) susține că această obligație ar trebui să intervină în cazul în care faptele ilegale sunt dovedite.
Această dilemă etică și juridică a căpătat o relevanță acută în urma tragediei de la Tumbler Ridge din februarie 2026, considerată unul dintre cele mai grave atacuri armate din istoria Canadei. Evenimentul a scos la iveală limitele critice ale protocoalelor actuale de siguranță.
Investigațiile au arătat că, deși algoritmii OpenAI detectaseră intențiile agresorului cu luni înainte de masacru, iar mai mulți angajați ai companiei analizaseră cazul și recomandaseră alertarea autorităților, decizia finală a conducerii a fost de a nu interveni. Barierele de confidențialitate și pragurile interne de raportare au prevalat în fața riscului, declanșând un val de indignare publică. Astăzi, acest precedent tragic fundamentează apelurile tot mai vocale pentru o supraveghere mai riguroasă a spațiului digital, canadienii solicitând o punte de comunicare directă între giganții tech și forțele de ordine pentru a preveni astfel de catastrofe.
Ca reacție la presiunea publică, OpenAI a anunțat deja intenția de a-și relaxa politicile de confidențialitate în favoarea cooperării cu poliția canadiană, stabilind un punct de contact direct pentru situații de risc iminent.
Sondajul a fost realizat online în perioada 11-17 martie 2026, pe un eșantion randomizat de 4.005 adulți canadieni, membri ai Forumului Angus Reid. Spre comparație, un eșantion probabilist de această dimensiune ar avea o marjă de eroare de +/- 1,5 puncte procentuale, cu un nivel de încredere de 95% (de 19 ori din 20). Studiul a fost finanțat și realizat independent de către Institutul Angus Reid.
