Românii au percepţii limitate despre inegalităţile de gen şi continuă să păstreze viziuni tradiţionale despre rolurile femeilor şi bărbaţilor, arată datele Eurostat din sondajul despre percepţia stereotipurilor de gen, prelucrate de Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România.
Indexul egalității de gen: Cum se poziționează România comparativ cu țările Uniunii Europene?
România ocupă ultima poziție în clasamentul indexului egalității de gen din Uniunea Europeană, calculat de Institutul European pentru Egalitate de Gen (EIGE) pentru anul 2024. Astfel, scorul total al egalității de gen din România este de doar 57,5 din 100.
La coada clasamentului se află țări din Europa Centrală și de Sud: Ungaria (57,8), Grecia (59,3), Croația (59,7), Cehia și Slovacia (ambele având scorul total de 59,9).
La polul opus, Suedia (82), Olanda (78,8) și Danemarca (78,8) ocupă locurile de vârf din clasamentul egalității de gen, alături de Franța, Spania și Belgia, fiecare cu un scor total de 76,1.
Indexul egalității de gen reprezintă singurul instrument de măsurare a domeniului egalității de gen, calculat pe următoarele dimensiuni: muncă, bani, cunoaștere, timp, putere și sănătate. Fiecare domeniu analizează cum se poziționează bărbații și femeile pe un scor de la 1, care înseamnă inegalitate totală, la 100, care înseamnă egalitate totală.
Românii continuă să păstreze viziuni tradiţionale despre rolurile femeilor şi bărbaţilor
Rolurile tradiţionale de gen continuă să fie mai acceptate în România şi în ţările din regiune: 74% dintre bulgari consideră că cel mai important rol al unui bărbat este să câştige bani, la fel ca 69% dintre polonezi sau 60% dintre români, în timp ce media UE este de 42%. În Germania, doar 38% dintre respondenţi consideră că acesta este rolul principal al bărbaţilor, iar în Suedia doar 11% sunt de acord.
În ceea ce priveşte rolul femeii, 62% dintre români consideră că principala ei responsabilitate este să aibă grijă de casă şi familie, la fel ca 71% dintre respondenţii din Polonia sau 74% din Bulgaria, comparativ cu doar 23% dintre cei din Spania sau 11% din Suedia – media UE fiind de 38% de acord cu acest enunţ.
Independenţa financiară a femeilor
Doar 76% dintre români consideră că este important ca femeile să aibă independenţă financiară, procentul cel mai mic din Uniunea Europeană, comparativ cu media UE de 90% sau 88% dintre bulgari, 91% dintre spanioli sau 95% dintre suedezi. Acest aspect subliniază percepţiile conservatoare ale românilor despre dependenţa financiară a femeilor faţă de bărbaţi.
Percepţia discriminării la locul de muncă şi în politică
În ceea ce priveşte discriminarea de gen la locul de muncă, doar 28% dintre respondenţii români consideră că bărbaţii sunt trataţi mai bine decât femeile, comparativ cu media UE de 51% sau 66% dintre francezi, în timp ce 54% dintre români consideră că femeile şi bărbaţii sunt trataţi la fel, comparativ cu doar 40% media UE sau 27% dintre francezi.
De asemenea, în ceea ce priveşte tratamentul în politică, doar jumătate dintre români (48%) consideră că femeile politiciene ar fi dezavantajate şi că bărbaţii sunt trataţi mai bine, versus 54% media UE sau 70% dintre suedezi. 11% dintre români consideră chiar că femeile de pe scena politică sunt tratate mai bine decât bărbaţii, comparativ cu 6% media UE sau 4% dintre polonezi.
Atitudini faţă de familie şi rolul taţilor
La alte aspecte, românii sunt mai ponderaţi decât respondenţii din ţările vecine. De exemplu, românii sunt împărţiţi în mod egal (49% de acord, 49% dezacord, 2% nu ştiu) la întrebarea „A avea copii este mai împlinitor pentru o femeie decât pentru un bărbat?” comparativ cu 79% dintre respondenţii din Ungaria sau 70% dintre respondenţii din Polonia care consideră că a avea copii este mai împlinitor pentru o femeie decât pentru un bărbat. Media UE este de 43% de acord versus 53% în dezacord, contrastul cel mai important fiind în Suedia, unde doar 19% sunt de acord versus 78% în dezacord.
Un alt aspect unde românii sunt cei mai conservatori este concediul paternal: doar 53% dintre români consideră că luarea concediului parental este o experiență îmbogățitoare pentru un tată, comparativ cu 95% dintre suedezi sau 87% dintre francezi sau 75% dintre polonezi. Doar Bulgaria se apropie de România în acest aspect, unde 64% sunt de acord cu acest enunț. Discrepanțele pot fi explicate și prin lipsa de acces la concediu parental pentru bărbați, mult mai pregnantă în România decât în alte țări.
Percepţia asupra egalităţii de gen şi feminismului
În ceea ce privește ideea egalității de gen, românii sunt din nou cel mai puțin informați despre subiect: doar 66% dintre români sunt de acord cu enunțul „Bărbații ar beneficia și ei de pe urma egalității dintre femei și bărbați”, cel mai mic procent din toate țările, media UE fiind de 75%. Țările vecine se situează în media UE, precum și țări precum Franța, Germania sau Spania, doar Suedia având o majoritate covârșitoare de 96% de acord cu acest enunț. Aceasta subliniază de fapt o lipsă de cunoaștere a beneficiilor egalității de gen pentru bărbați și o percepție învechită a rolurilor de gen.
Un ultim aspect interesant este cel despre feminism, unde românii sunt destul de aliniați cu media UE: 42% dintre români sunt de acord că „feminismul merge prea departe”, comparativ cu 45% media UE sau 53% dintre spanioli. Pe de altă parte, 50% dintre români nu sunt de acord cu acest enunț, cu alte cuvinte, respondenții sunt conștienți că mai sunt multe de făcut în ceea ce privește egalitatea de gen la nivelul societății.
