O serie de antreprenori ultra bogați care gravitează în jurul lui Trump și-au manifestat interesul față de Groenlanda. Aceștia urmăresc nu doar controlul asupra rezervelor de minerale critice ale insulei, ci și punerea în practică a unor proiecte cu accente distopice, precum crearea unui „oraș al libertății”.
Într-un articol recent, Agence Science-Presse notează că un reportaj publicat de Reuters în aprilie 2025 dezvăluia faptul că miliardarul Peter Thiel, fondator al PayPal și susținător al lui Trump încă din 2016, a evocat cel puțin începând cu anul 2009 visul de a crea orașe scutite de taxe și reglementări. Această viziune se înscrie în doctrina libertariană – care pledează pentru o intervenție minimală a statului – filozofie ce a găsit ecouri favorabile în rândul milionarilor din Silicon Valley. Însuși Donald Trump, într-un videoclip de campanie din 2023, menționa acest ideal al creării unor orașe cu reglementări reduse la nivel global, inclusiv pe teritoriul Statelor Unite. Sintagma „freedom city” își are originile în acest concept.
La baza proiectului stă convingerea că absența reglementărilor – și chiar a democrației – ar stimula inovația tehnologică, fapt ce explică și utilizarea, ocazională, a expresiei „startup city”. Miliardarul Marc Andreessen, susținător al lui Trump în 2024 și autor al manifestului „The Techno-Optimist” (2023), face parte dintr-un consorțiu care urmărește edificarea unui astfel de oraș „privat” în proximitatea metropolei San Francisco.
Or, potrivit Reuters, atât Thiel, cât și Andreessen se numărau, la începutul anului 2025, printre promotorii ideii de a stabili un „avanpost” american în Groenlanda; reportajul nu a putut stabili cu certitudine dacă aceștia au exercitat presiuni asupra președintelui Trump. Totuși, un apropiat al lui Peter Thiel, Ken Howery – cofondator al PayPal și prieten al lui Elon Musk – a fost numit de către Donald Trump în funcția de ambasador al Statelor Unite în Danemarca.
Un alt miliardar pro-Trump din Silicon Valley, Joe Lonsdale – cofondator alături de Peter Thiel al companiei Palantir în 2004 și, la rândul său, un promotor al conceptului de orașe cu reglementări reduse – declara agenției Reuters anul trecut că este entuziasmat de ideea „extinderii țării noastre în Groenlanda”. Un al patrulea antreprenor prosper, Shervin Pishevar, a interpretat expansiunea teritorială a Statelor Unite către Groenlanda drept o continuare firească a expansiunii americane din secolul al XIX-lea.
De altfel, Thiel, Andreessen și Pishevar sunt investitori în Pronomos Capital, o firmă de capital de risc care susține că a lansat deja „o jumătate de duzină” de proiecte de „orașe cu cartă” – o altă sintagmă utilizată în acest context – inclusiv unul în Honduras. Conform unui articol din 2024 al publicației Wall Street Journal, Pronomos a investit 525 de milioane de dolari în Praxis, o companie dedicată explicit „edificării de astfel de orașe”. Deși aceste proiecte rămân momentan la stadiul teoretic, cofondatorul său, Dryden Brown, a declarat pentru Reuters că a fost contactat de alte firme în vederea „stabilirii unui oraș în Groenlanda”.
Dryden Brown s-a deplasat în Groenlanda în 2024, cu intenția declarată de „a o cumpăra”. Unul dintre argumentele sale pentru fondarea unui oraș acolo era acela că mediul ostil al Groenlandei ar constitui un test în vederea colonizării planetei Marte – o aluzie directă la proiectul de lungă durată al lui Elon Musk. Andreessen și Pishevar au gravitat, de asemenea, în orbita lui Musk. În ceea ce-l privește pe Peter Thiel, libertarian convins, acesta scria încă din 2009 că nu mai consideră democrația compatibilă cu libertatea și că o cale de a evada din acest sistem ar fi colonizarea oceanelor sau a cosmosului.
Presa americană și-a îndreptat din nou atenția către proiectul „Greenland city” în ultimele săptămâni, pe măsură ce veleitățile președintelui Trump cu privire la Groenlanda au devenit tot mai răsunătoare.
Exploatarea minieră a Groenlandei
Mineralele critice reprezintă, în mod evident, o componentă esențială a ecuației. În februarie 2025, un articol din revista The Nation reamintea faptul că, în pofida disprețului afișat de noul președinte față de tehnologiile regenerabile și vehiculele electrice, acesta nu a semnalat că ar dori să tempereze explorarea resurselor de minerale critice de pe teritoriul Statelor Unite. Prin urmare, zăcămintele aflate în subsolul Groenlandei se află în vizorul companiilor miniere americane.
Companiile europene nu fac însă excepție: în Groenlanda se află 25 dintre cele 34 de minerale incluse pe lista „materialelor critice” a Uniunii Europene, conform unui raport din 2023 al Comisiei Geologice a Danemarcei și Groenlandei. Printre acestea, 6 milioane de tone de grafit – un material comun, pe care îl găsim în minele de creion, dar care este important nu pentru creioane, ci pentru revoluția tehnologică, fiind un pilon al economiei verzi. La ora actuală, un proiect britanic de explorare minieră a grafitului este în curs de desfășurare în regiunea Nanortalik, din sudul insulei. Totuși, multe dintre siturile identificate în raportul din 2023 sunt situate în zone lipsite de infrastructură rutieră sau sunt acoperite de straturi groase de gheață.
Publicația The Nation semnala, de asemenea, anul trecut, că Elon Musk, în calitatea sa de președinte al constructorului de vehicule electrice Tesla, ar avea tot interesul ca Statele Unite să pună stăpânire pe aceste materii prime care îi sunt indispensabile. Încă de la începutul anului 2025, înainte ca Trump să își preia oficial mandatul, Musk a aprobat și susținut primele aluzii ale președintelui privind achiziționarea Groenlandei. Mai mult, Secretarul pentru Comerț al Statelor Unite, Howard Lutnick, deținea înainte de numirea sa o participație financiară în compania minieră Critical Metals Corporation, care avea în plan un proiect de exploatare a mineralelor critice în Groenlanda, programat să demareze în 2026.
Succesul este însă departe de a fi garantat, reamintea la începutul lunii ianuarie a.c. revista britanică New Scientist: pe lângă absența infrastructurii rutiere și stratul gros de gheață care acoperă cea mai mare parte a insulei, deschiderea unei mine și extragerea acestor elemente rare reprezintă „doar o parte a poveștii; separarea elementelor din minereu este un proces tehnic complex”. Or, cea mai mare parte a expertizei pentru această etapă a operațiunii se află, în prezent, în China. Pentru Statele Unite, comentează cercetătoarea daneză Anne Merrild, de la Universitatea din Aalborg, „acest fapt transformă Groenlanda mai degrabă într-un interes strategic pe termen lung, decât într-o sursă rapidă de câștiguri economice”.
