Deși România se bucură de una dintre cele mai mici poveri ale datoriilor din Uniunea Europeană, nivelul de avere financiară al gospodăriilor rămâne printre cele mai scăzute din blocul comunitar. Activele financiare raportate la PIB au scăzut constant în ultimii cinci ani, semn că avansul economic nu s-a reflectat în bunăstarea reală a populației. Cu doar 0,6% din totalul activelor financiare ale UE, România continuă să se afle mult în urma marilor economii europene.
Gospodăriile din cea mai mare economii din UE – Germania – dețin aproape un sfert (24%) din activele financiare și peste o cincime (22,2%) din pasivele gospodăriilor din UE, pe locul al doilea situându-se Franța cu aproape 20% din activele financiare și 11,1% din pasive.
Acestea au fost urmate de Italia cu 14,8% din activele financiare și o pondere semnificativ mai mică (9%) din pasivele financiare și de Țările de Jos cu 8,5% din activele financiare și 11,1% din pasivele financiare, conform celor mai noi date Eurostat, citate de CursdeGuvernare.ro.
Activele reprezintă toate bunurile și resursele pe care o gospodărie le deține și care pot genera valoare în viitor. Activele reflectă ceea ce deține o gospodărie și sunt împărțite în active circulante (curente) și imobilizate.
Pasivele reprezintă obligațiile financiare, datoriile și alte angajamente pe care o entitate trebuie să le achite. Pasivele reflectă deci ceea ce datorează o gospodărie și includ datorii și alte obligații financiare.
Germania, Franța, Italia, Țările de Jos și Spania au reprezentat împreună 73,1% din activele financiare și 71,8% din pasivele financiare ale gospodăriilor din UE.
România se situează pe locul al 17 după valoarea totală netă a activelor financiare, cu 0,6% din totalul UE, imediat după Ungaria (0,6%) și înaintea Luxemburgului și Bulgariei, amândouă cu 0,3%. Gospodăriile românești au pasive financiare ce reprezintă 0,6% din totalul UE, mai multe decât Ungaria (0,4%) și Luxemburg (0,5%) și Bulgaria (0,3%).

La nivelul UE, activele financiare totale ale gospodăriilor au crescut aproape continuu în perioada 2014-2024, scăzând doar în 2022 (cu 4,5%). Valoarea lor totală a crescut de la 25,160 miliarde euro în 2014 la 39,482 miliarde euro în 2024 – o creștere generală de 56,9%.
Față de 2023, în 2024, valoarea activelor financiare ale gospodăriilor ca procent din PIB a fost cu 2,9 puncte mai mare. Acest raport a crescut în majoritatea țărilor UE (precum și în Norvegia), în special în Suedia (o creștere de 21,7 puncte). Scăderile cele mai mari s-au înregistrat în Malta (5,4 puncte) și Turcia (5,2 puncte).
În România, valoarea activelor gospodăriilor a scăzut semnificativ în ultimii cinci ani, de la 79,1% din PIB în 2020, la 71,8% din PIB în 2024. Aceasta înseamnă că avansul produsului intern nu se resimte în buzunarul românilor, averea unei gospodării medii scăzând în raport cu PIB-ul.

Pasivele financiare totale au crescut în fiecare an între 2014 și 2024, de la 7,663 miliarde EUR în 2014 la 9,728 miliarde EUR în 2024, o creștere generală de 27,0%.Astfel, la finele anului 2024, pasivele financiare ale gospodăriilor din România au însumat 55,7 miliarde euro, în creștere cu 5,8 miliarde euro față de 2023.
Raportate la PIB, în UE, valoarea datoriilor financiare ale gospodăriilor a scăzut cu 1,7 puncte procentuale între 2023 și 2024. Acest raport a scăzut în 20 de țări, în special în Cipru (o scădere de 5,8 puncte). Cea mai mare creștere dintre țările UE a fost observată în Bulgaria (o creștere de 2,2 puncte).
În România, gospodăriile au cele mai mici datorii raportate la PIB, de 15,8%, față de o medie UE de 54%. Comparativ cu anul anterior, în 2023, datoriile financiare raportate la PIB au scăzut cu 1,7 puncte procentuale, la fel ca media UE.





















































