Oleg Pacaleu

Théâtre de l’Utopie, în colaborare cu cooperativa artistică La Porte Rouge, prezintă spectacolul de teatru „Novecento, pianiste”, o adaptare semnată de Cristina Ioviță după textul scriitorului italian Alessandro Baricco. Această a treia producție a parteneriatului dintre cele două companii va fi pusă în scenă la Studio d’Essai în perioadele 13–15 martie și 19–21 martie. Fondatoare a ambelor instituții, regizoarea invită publicul într-un spațiu de creație intim, pentru a reconstitui, prin intermediul celor două personaje ale piesei, ecoul legendar al pianistului care n-a părăsit niciodată marea.

Spectacolul are la bază textul scriitorului și regizorului italian Alessandro Baricco, o figură centrală a literaturii contemporane și fondator al celebrei școli de scriere creativă Scuola Holden din Torino. Publicat inițial în 1994 ca monolog teatral, „Novecento” a dobândit o recunoaștere internațională vastă odată cu ecranizarea lui Giuseppe Tornatore, The Legend of 1900, pe muzica lui Ennio Morricone.

În viziunea Cristinei Ioviță, acțiunea se îndepărtează de strălucirea cinematografică și se concentrează pe atmosfera densă de pe The Virginian, un fost pachebot de lux transformat în spital de front în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, și trimis, în final, la casare. Pe această epavă se întâlnesc două destine: Tim Tooney, fostul trompetist al orchestrei de jazz a vasului, și o tânără cântăreață de stradă care și-a găsit adăpost în fosta sală de recepție de la clasa întâi. Tim s-a întors pe navă cu o misiune disperată: să-și găsească vechiul prieten, pe pianistul Novecento, și să-l convingă să coboare de pe vas înainte ca acesta să fie scufundat prin dinamitare.

Gabriela Busca


Serban Mihai Tismanariu

Din această întâlnire fortuită se recompune epopeea lui Novecento, pianistul „divin” născut chiar în prima zi a anului 1900, pe The Virginian. Abandonat de părinții săi imigranți într-o cutie de carton înainte de debarcarea la Ellis Island, pruncul a fost adoptat de navă, unde și-a petrecut întreaga viață. Numele său marchează simbolic începutul secolului, dar și destinul unui om care a ales să nu pună niciodată piciorul pe pământ ferm.

Spectacolul explorează tema migrației și a „Pământului Făgăduinței”, radiografiind un vis american condamnat la dispariție odată cu erodarea idealurilor de libertate care i-au stat la bază. Refuzând să abandoneze acest miraj, Novecento alege să piară odată cu epava. Într-un gest de solidaritate absolută, fostul trompetist și cântăreața anonimă decid să-i urmeze destinul, pecetluind prin moarte refuzul lor de a se supune unei lumi devenite o simplă epavă a propriilor idealuri.

„E un spectacol despre artiști, în ultimă instanță, care își apără libertatea de creație și despre prietenie ca singura valoare umană demnă de păstrat din dezastrul vremurilor”, spune Cristina Ioviță, care face o legătură cu povestea reală a companiei Utopie, pe care o conduce, și a cooperativei La Porte Rouge, a cărei cofondatoare este.  

Acest crez prinde formă chiar în spatele scenei, unde membrii celor două entități au construit spectacolul printr-un efort colectiv. Ei au transformat un spațiu amenajat prin forțe proprii într-un nucleu al solidarității și al dialogului creativ între artiști consacrați și tineri debutanți.

„O Utopie intr-o utopie, am putea zice, găzduită în prezbiteriul unei biserici de cartier, Sainte-Thérèse de l’Enfant Jésus din Villeray, a cărei destinație ca centru cultural comunitar începem s-o construim: un loc unde repertoriul universal va fi împărtășit publicului cu măiestrie și dedicație constantă, un « teatru popular » în sensul inițial al noțiunii”, completează regizoarea.

În acest spațiu care își caută o nouă vocație, scena devine ea însăși o ancoră pentru universul fragil al lui Baricco. Întruchiparea acestei lumi revine unor interpreți cu parcursuri profesionale solide, capabili să susțină densitatea textului lui Baricco.

Născut la Milano și stabilit la Montreal, Silvio Orvieti (Tim Tooney) este un actor trilingv cu un parcurs solid pe scenele locale, jucând în producții la Théâtre du Nouveau Monde, Rideau Vert sau Centaur Theatre. Interpretările sale în piese de Molière, Pirandello sau Goldoni au atras atenția criticii, un reper important fiind rolul din „Moarte accidentală a unui anarhist”. Pe lângă activitatea teatrală și cinematografică, Silvio realizează zilnic emisiunea matinală în limba italiană la postul de radio CFMB 1280 AM.

Alături de el, actrița, muziciana și compozitoarea Geneviève Ackerman (Cântăreața de stradă) aduce în spectacol o dimensiune sonoră deosebită. Absolventă a Conservatorului din Montreal, lucrările sale au fost interpretate de ansambluri recunoscute pentru excelență precum Quatuor Quasar sau Orchestre de la Francophonie. În „Novecento, pianiste”, ea interpretează nu doar rolul cântăreței aciuate pe epavă, ci își pune amprenta asupra întregii atmosfere, interpretând propriile compoziții la pian și voce – o fuziune între teatru și arta performativă care îi definește stilul.

În spatele acestei producții se află experiența complexă a Cristinei Ioviță, regizoare și cadru academic a cărei carieră pendulează între rigoarea teoretică și experimentul scenic. Cu o formație începută la București (UNATC) și consolidată prin studii de masterat la Boston și cercetări doctorale la Universitatea Concordia din Montreal, Cristina Ioviță a pus bazele unor instituții teatrale de referință, fiind fondatoarea The Chamber Theatre în București și, din 1999, a Théâtre de l’Utopie în Montreal.

Palmaresul său impresionant include spectacole montate pe scene din România, Statele Unite și Canada, dar și o activitate pedagogică susținută la instituții de prestigiu precum Școala Națională de Teatru de la Montreal, Universitatea Concordia sau Colegiul Colby (Maine, SUA). Distinsă cu numeroase premii internaționale de regie – de la Skopje până la Boston – Cristina Ioviță aduce în acest proiect nu doar expertiza tehnică, ci și o conexiune profundă, aproape biografică, cu tema spectacolului: „Împlinirea visului american în variantă Ioviță, cum s-ar spune. « Novecento, pianiste » vorbește și despre mine.” – Cristina Ioviță

Ecoul acestei viziuni este confirmat de Liviu Dospinescu, profesor titular la Universitatea Laval, Departamentul de literatură, teatru și cinema, pentru care piesa reprezintă o oglindă a propriului parcurs transoceanic: „Este una dintre piesele care rămân adânc înrădăcinate în conștiința mea, în memoria corpului meu, și care a legănat propria mea barcă de emigrant. Am montat și jucat acest spectacol puțin înainte de a-mi lua « Virginianul » meu pentru Montreal, acum 25 de ani… Am dorința să vin să văd Novecento-ul tău/vostru și să aud, de la început, acest strigăt uimit, plin de speranță, de acum un secol sau mai mult, pe puntea pașnicului… Ameeerrrica!!”

Novecento, pianiste
Regia: Cristina Ioviță
Salle d’Essai (Porte Rouge), 750 Mistral (stația de metrou Jarry)
13-15 martie și 19-21 martie, de la ora 19:30. Bilete: 25$ (reduceri pentru studenți, vârsta de aur și rezidenții cartierului Villeray). Disponibile aici.

CITIȚI ȘI:

Teatrul Cristinei Ioviță – Théâtre de l’Utopie și utopia contemporană