Fostul ambasador al SUA în România, Adrian Zuckerman, spune că România a trecut „prin cel mai mare atac hibrid cibernetic pornit de Rusia împotriva oricărei țări” și că Bucureștiul trebuie să invoce articolul 4 din NATO, care prevede discuții cu aliații atunci când integritatea, independența politică sau securitatea unui membru este amenințată, scrie Calea Europeană.
Adrian Zuckerman a declarat pentru Știrile Pro TV că, în opinia sa, decizia CCR de anulare al primului tur al prezidențialelor din România este cea corectă, pentru a proteja poporul și integritatea alegerilor democratice. El a numit acțiunile Rusiei „cel mai mare atac hibrid cibernetic pornit împotriva oricărei țări, lucru care s-a dovedit cu claritate, cu documente care au fost desecretizate de Guvernul Român și date Curții Constituționale“.
„Aceasta influență statală a Rusiei, poate și cu ajutor chinez, prin TikTok și poate în alte feluri, nu trebuie să aibă loc în alegerile democratice din nicio altă țară. Trebuie oprită influența, iar rezultatele obținute prin proces corupt, să fie, de asemenea, oprite”, a mai spus Zukerman.
Fostul ambasador consideră că atacul asupra României a fost unul „absolut masiv, care a venit principal prin TikTok, dar și prin alte rețele și cu sprijin de la entități și persoane fizice. (…) Mi s-a spus că în ultimul an sau așa ceva au fost vreo 30 și ceva de atacuri similare în alte țări europene. Dar nu a fost niciodată unul de mărimea și ferocitatea celui de acum, și asta e o problemă”, a mai spus acesta.
Zuckerman a vorbit de surse, inclusiv externe, care au spus că documente nedeclasificate încă arată că „atacul ăsta e ceva absolut enorm, cu proporții de necrezut și șocante. (…) România trebuie să invoce articolul 4 din NATO, trebuie să aibă discuții imediat cu aliații, inclusiv cu America, și să vadă cum se protejează membrii NATO împotriva acestor fel de atacuri“.
Declarațiile fostului ambasador survin celor ale Secretarului de Stat al SUA, Antony Blinken, care în data de 5 decembrie, la summitul organizației internaționale OSCE, a afirmat că „autoritățile române au dezvăluit un efort rusesc de amploare și bine finanțat de a influența alegerile prezidențiale”.
Curtea Constituțională a României a anulat în data de 6 decembrie, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României.
Principalul partener al României, Statele Unite, și și alți parteneri precum Marea Britanie, Estonia, Polonia, Franța și Lituania, și-au reafirmat încrederea în instituțiile și procesele democratice ale României, inclusiv în investigațiile privind influența străină malignă după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale.
Curtea Constituțională a României arată, în motivarea care a stat la baza deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale, că „procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”. Curtea Constituţională mai susţine că, în cadrul alegerilor prezidenţiale, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformaţi prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia Călin Georgescu a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral şi prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media. De asemenea, conform Curții Constituționale, Călin Georgescu a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în contradicţie cu datele prezentate de SRI şi MAI.
Informațiile desecretizate au indicat că au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român, „stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului Călin Georgescu de a accede pe funcția de președinte al României”.
Informațiile declasificate au arătat cum conturi de pe rețeaua de socializare TikTok au fost instrumentalizate și activate în acest scop. TikTok nu l-a marcat pe Călin Georgescu drept candidat politic, iar conținutul asociat hashtag-urilor campaniei lui Georgescu a ajuns pe locul 9 la nivel mondial în topul trendurilor de promovare. Totodată, un finanțator a plătit 381.000 de dolari către utilizatori TikTok care să-l promoveze pe Călin Georgescu, iar infrastructura procesului electoral s-a aflat sub presiune, România fiind țintită de 85,000 de atacuri cibernetice prin platforme de criminalitate cibernetică de sorginte rusă, care au fost lansate prin sisteme informatice din peste 33 de țări.
