„Am avut noaptea trecută un incident grav, în care doi cetăţeni români au fost răniţi, şi întreaga responsabilitate pentru acest incident revine Rusiei, o ţară care duce un război de agresiune de mai bine de patru ani împotriva Ucrainei”, a declarat președintele Nicușor Dan, la finalul ședinței CSAT de vineri, 29 mai. Declarația vine după ce o dronă rusească s-a prăbuşit pe un bloc din Galaţi, impactul fiind urmat de o explozie şi de un incendiu la un apartament de la etajul 10.
„Condamnăm iresponsabilitatea Rusiei”, a transmis, la rândul său, purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, într-o postare pe rețeaua X. Ea a adăugat că secretarul general al Alianței, Mark Rutte, este în contact cu autoritățile române.
Potrivit Ministerului român al Apărării (MApN), Rusia a atacat cu drone, în noaptea de 28 spre 29 mai, ținte civile și elemente de infrastructură din Ucraina, în apropierea frontierei fluviale cu România.
Una dintre aceste drone a pătruns în spațiul aerian românesc, a fost monitorizată prin radar până în partea de sud a orașului Galați, iar ulterior s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc de locuințe, provocând un incendiu. Aproximativ 70 de persoane au fost evacuate, iar o femeie și un copil au fost răniți ușor.
MApN a calificat actul drept iresponsabil, punând în pericol nu doar siguranța cetățenilor români, ci și securitatea colectivă a NATO. „Acest incident reprezintă o eacaladare gravă şi iresponsabilă din partea Federatiei Ruse”, a transmis ministerul într-un comunicat.
Patru minute pentru a reacționa
Potrivit generalului Gheorghe Maxim, locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite, sistemele românești de apărare nu au avut timp să doboare aparatul de zbor. Sistemul american anti-dronă Merops este operațional în România, însă utilizarea acestuia în zone urbane ar fi fost prea riscantă.
„Nu a existat nicio posibilitate realistă de a-l intercepta în siguranță, timpul pe care l-am avut la dispoziție, patru minute, fiind extrem de scurt”, a declarat generalul Maxim.
„Decizia de a nu angaja ținta a fost luată pentru că nu au existat condițiile care să permită distrugerea ei fără riscul periclitării accentuate a siguranței populației civile”, a adăugat pe rețeaua X președintele Nicușor Dan.
Potrivit serviciilor de intervenție române, întreaga încărcătură a dronei a explodat, iar cei doi locatari ai apartamentului lovit, care au reușit să se evacueze singuri din clădire, au primit îngrijiri medicale la fața locului.
În ceea ce privește măsurile de apărare, șeful statului a precizat că România accelerează achiziția de sisteme antiaeriene și dezvoltarea capacităților antidronă, inclusiv în cooperare cu Ucraina, Statele Unite și Marea Britanie. Totodată, președintele a afirmat că România beneficiază deja de sprijin aliat pentru întărirea apărării aeriene.
Sancțiuni diplomatice
Drone rusești au pătruns în repetate rânduri în spațiul aerian al României de la începutul invaziei din Ucraina în februarie 2022, însă este pentru prima dată când un astfel de aparat de zbor se prăbușește peste un bloc de locuințe.
Drept urmare, Andrey Kosilin, consulul general al Rusiei la Constanța, a fost declarat persona non grata, iar Consulatul general din acest oraș se va închide în 30 de zile.
Rusia a promis măsuri imediate de ripostă ca răspuns la decizia Bucureștiului, prin vocea purtătoarei sale de cuvânt, Maria Zaharova.
Amenințările Rusiei
Rusia menține de câteva zile amenințarea unei escaladări a atacurilor asupra Ucrainei, ca represalii după o lovitură ucraineană care ar fi ucis, potrivit Moscovei, 21 de persoane într-o școală dintr-un teritoriu ucrainean ocupat.
Pe 25 mai, diplomația rusă le-a cerut cetățenilor străini care locuiesc la Kiev, inclusiv personalului diplomatic, să părăsească capitala ucraineană înaintea unor noi bombardamente.
În noaptea din 23 spre 24 mai, Rusia a lansat un atac deosebit de devastator asupra țării, utilizând peste 600 de drone, aproximativ 35 de rachete balistice și în jur de 50 de rachete de croazieră.
În urma acestui raid masiv, unul dintre cele mai grave de la începutul invaziei, președintele Zelenski a cerut de urgență Statelor Unite să furnizeze Ucrainei mai multe rachete pentru sistemele de apărare aeriană Patriot, singurele capabile să doboare rachete balistice.
Letonia, țară vecină cu Rusia și cu Belarus, aliatul fidel al Moscovei, are începând din 28 mai un nou guvern, la două săptămâni după căderea executivului precedent din cauza unor incursiuni de drone care au evidențiat vulnerabilitățile apărării aeriene a țării.
UE, „solidară cu România”
Aflată în vizită la Vilnius în această săptămână, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a atribuit Rusiei responsabilitatea pentru aceste încălcări, acuzând-o că încearcă să destabilizeze societățile democratice din UE.
După prăbușirea dronei la Galați ea a afirmat că Rusia „a încălcat o nouă linie roșie”.
„Suntem pe deplin solidari cu România și cu poporul său […], vom continua să intensificăm presiunea asupra Rusiei cu un nou pachet de sancțiuni”, a dat asigurări aceasta pe rețeaua X.
Evocând un act iresponsabil al Rusiei, ministrul francez al Afacerilor Externe, Jean-Noël Barrot, a subliniat la rândul său că 1.500 de militari francezi participă în România la apărarea estului Europei și a alianței transatlantice.
Ucraina va sprijini România „prin toate mijloacele necesare”, a scris pe rețeaua X și președintele Volodimir Zelenski, adăugând că Kievul mizează pe noi sancțiuni drastice din partea UE pentru a demonstra Rusiei că atacurile sale nu rămân fără consecințe economice și politice majore.
„Ucraina este pregătită să sprijine securitatea României, așa cum România ne-a ajutat constant să ne apărăm împotriva atacurilor rusești în ultimii cinci ani. Încă de noaptea trecută, militarii noștri au fost în contact, iar acum am discutat despre o coordonare suplimentară la nivelul echipelor noastre”, a mai afirmat Zelenski.
