Întrebarea nu este dacă bula financiară a inteligenței artificiale se va sparge, ci când se va sparge. Experții avertizează însă că acest moment nu va marca sfârșitul inteligenței artificiale, ci încheierea unei faze de entuziasm speculativ, firească în jurul oricărei tehnologii revoluționare, notează Agence Science-Presse.
Investiții masive și riscuri sistemice
În ultima vreme, avertismentele privind riscurile generate de această bulă — în care s-au cheltuit miliarde de dolari în doar câțiva ani — au venit din direcții diverse: de la Fondul Monetar Internațional și Banca Angliei, până la directorul companiei OpenAI. „Nu este vorba doar despre o bulă a investitorilor sau a piețelor financiare, ci despre o bulă a politicilor publice”, a comentat David Edgerton, profesor de istorie a științei la King’s College din Londra. Cu alte cuvinte, și guvernele au investit masiv — nu doar bani, ci și timp și capital de imagine.
Mai mult, observatorii remarcă faptul că mecanismele care alimentează această bulă sunt adesea circulare: companiile investesc unele în altele, creând un efect de autosusținere financiară. Un exemplu grăitor este gigantul Nvidia, producătorul de cipuri care face posibilă expansiunea actuală a inteligenței artificiale. Compania a investit 100 de miliarde de dolari în dezvoltarea, de către OpenAI, a unui centru de date ce va utiliza chiar cipurile Nvidia — o ilustrare perfectă a interdependenței din acest ecosistem.
Rezultatul? Un context economic în care chiar produsul național brut (PNB) al Statelor Unite este umflat artificial. Deși economia americană a crescut cu 3,8% în al doilea trimestru al anului 2025, dacă s-ar exclude investițiile în centrele de date, creșterea reală ar fi de doar 0,1% în primele șase luni ale anului, potrivit economistului Jason Furman, de la Universitatea Harvard. O estimare care se aliniază analizelor recente ale altor economiști de prestigiu.
Totuși, precizează mulți dintre acești experți, riscul real nu privește tehnologia în sine, ci companiile individuale care au mizat excesiv pe hype-ul momentului. Mai devreme sau mai târziu va avea loc o „corecție” a pieței financiare, care va duce la dispariția unui număr semnificativ de firme. Însă inteligența artificială, ca domeniu, nu va dispărea — ea va continua să evolueze, dincolo de ciclurile speculative ale pieței.
Lecții din trecut
Fondul Monetar Internațional și alte instituții au făcut deja comparația cu bula Internetului din anul 2000 sau chiar cu bula speculativă a căilor ferate din secolul al XIX-lea. În ambele cazuri, entuziasmul irațional față de o nouă tehnologie a dus la pierderi uriașe pentru investitori, dar tehnologiile în sine — căile ferate și Internetul — au rezistat și au remodelat lumea.
„Un asemenea entuziasm nu este anormal”, consideră Carl-Benedikt Frey, profesor la Universitatea Oxford, specialist în relația dintre inteligența artificială și piața muncii. „De fiecare dată s-a construit mult mai multă infrastructură decât era nevoie, dar era, în același timp, aproape imposibil de anticipat care va fi cererea reală. Și, bineînțeles, cine vor fi câștigătorii.”
Pentru cetățeanul obișnuit, care folosește aceste instrumente fără a investi în ele, spargerea bulei IA ar putea avea efecte mai puțin spectaculoase, dar vizibile. După cum remarcă revista New Scientist, două consecințe sunt probabile: în primul rând, reducerea opțiunilor disponibile pentru utilizatori, în funcție de modul în care aceștia folosesc astăzi aplicațiile bazate pe IA; și, în al doilea rând, dispariția treptată a opțiunilor gratuite, pe măsură ce companiile vor căuta să-și recupereze investițiile.
