Pe rețelele sociale, informațiile false despre schimbările climatice continuă să atragă mai multă atenție decât cele reale. Mai mult decât atât, tendințele privind subiectele abordate pe rețele sunt strâns corelate cu evenimente din lumea reală, notează Agence Science-Presse.
Cu alte cuvinte, spre deosebire de multe alte problematici, în cazul crizei climatice ceea ce se discută în mediul virtual reflectă conversațiile ce au loc în lumea reală. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de patru cercetători europeni, specializați în matematică și analiză de date, publicat pe 28 mai în revista Scientific Reports.
Spre deosebire de majoritatea cercetărilor anterioare, care se concentrau pe o singură platformă – cel mai adesea Twitter, datorită accesului facil la date, înainte de preluarea sa de către Elon Musk – acest studiu a analizat patru rețele majore: Facebook, Instagram, Twitter și YouTube.
În total, au fost examinate 20 de milioane de mesaje publicate în limba engleză, pe o perioadă de patru ani (2018–2022). Rezultatele arată că subiectele de dezinformare sunt influențate în mod direct de evenimentele din actualitate: summitul anual al ONU privind clima (COP), Săptămâna Acțiunii pentru Climă sau protestele climatice inițiate de mișcarea Fridays for Future, fondată în 2018 de activista suedeză Greta Thunberg.
Alte studii au observat deja această corelație între actualitate și valurile de dezinformare. Astfel, în 2023, o echipă de cercetători francezi a arătat că, pe Twitter, „vârfurile” în producția de știri false despre climat, începând din 2016, au coincis cu desfășurarea conferințelor anuale COP sau cu evenimente majore, precum incendiile de vegetație din Australia, valurile de căldură extremă ori perioadele de secetă.
Noul studiu confirmă, de asemenea, un aspect mai puțin încurajator: „angajamentul” – adică aprecierile sau distribuirea unui conținut – este mai ridicat atunci când mesajul provine dintr-o sursă puțin fiabilă. Asta în ciuda faptului că numărul linkurilor către astfel de surse neve-rificate este mai mic. Cu alte cuvinte, există mai puțini „răspânditori” de dezinformare, dar aceștia sunt citați mai des și deci mai vizibili – sau se promovează intens între ei. „O mică parte din mesaje atrage majoritatea reacțiilor”, notează autorii.
Sursele catalogate drept nesigure sunt cele etichetate astfel de companiile americane Newsguard și Media Bias/Fact Check pentru că publică frecvent informații false sau înșelătoare.
Aceste constatări, spun cercetătorii, subliniază încă o dată „provocarea recurentă” pe care o reprezintă dezinformarea online legată de schimbările climatice.
