Tineri, din mediul urban, în general femei – imaginea pe care o avem despre persoanele care acționează sau nu pentru mediu se bazează adesea pe niște impresii greu de dislocat. În articolul de mai jos, cinci astfel de mituri, trecute în revistă de Le Détecteur de rumeurs (Agence Science-Presse) și Unpointcinq.
Faptul că tot felul de idei preconcepute circulă apropo de persoanele care fac (sau nu fac) ceva pentru mediu și climat are de-a face și cu realitatea că majoritatea studiilor se bazează pe sondaje: trebuie deci să avem încredere în ceea ce spun oamenii că fac, mai degrabă decât în acțiuni concrete. În plus, întrebările adresate variază foarte mult de la un sondaj la altul: ele pot fi formulate în jurul percepțiilor pe care oamenii le au despre schimbările climatice și cauzele acestora sau în jurul gesturilor cotidiene și acțiunilor militante pentru mediu.
Mitul #1: Tinerii sunt mai sensibili la chestiunile climatice
DIN CE ÎN CE MAI ADEVĂRAT. Marșuri pentru climă, anxietate ecologică, greve pentru mediu în școli, procese împotriva guvernelor… Tinerii par într-adevăr să fie mai sensibilizați la lupta împotriva schimbărilor climatice. Mai multe studii întreprinse în diverse țări anglofone au identificat tinerii ca atare, precum și femeile și persoanele mai puțin religioase. Orientarea politică are, de asemenea, o influență asupra activismului, ca și nivelul de educație.
Mitul #2: Tinerii fac mai mult pentru climat
FALS. În Quebec, potrivit sondajului Baromètre de l’action climatique 2019, o colaborare între Unpointcinq și o echipă de cercetare de la Universitatea Laval, generațiile mai în vârstă sunt cele mai implicate. Astfel, în grupa de vârstă 18-24 de ani, 74% spun că zilnic fac ceva pentru a-și reduce amprenta de carbon; în cazul celor cu vârsta între 60 și 69 de ani, 92% afirmă acest lucru.
Barometrul 2020 arată că femeile, cei peste 55 de ani și cei cu copii sunt mult mai predispuși să adopte obiceiuri care să le reducă impactul asupra climei.
În același timp, Barometrul 2020 relevă nevoia ca populația să fie mai bine informată și educată în acestă privință, căci deși majoritatea respondenților afirmă că „își îndeplinesc responsabilitățile”, mai puțin de jumătate compostează, își reduc consumul de carne, utilizează mai puțin mașina sau își reduc călătoriile cu avionul – i.e. acțiuni susceptibile de a avea cel mai mare impact.
Un studiu recent realizat în Noua Zeelandă și publicat în Nature Communications sugerează că în general, oamenii sunt din ce în ce mai conștienți și îngrijorați de schimbările climatice, indiferent de generație. O conștientizare ce ar putea fi importantă, considerând că persoanele în vârstă au adesea o amprentă de carbon mai mare decât persoanele mai tinere.
Mitul #3: Populația din regiunile rurale este mai puțin preocupată de schimbările climatice
FALS. Barometrul 2019 indică faptul că aproape trei sferturi dintre cei care locuiesc în afara marilor centre urbane ca Montreal și Quebec consideră că este urgent să se acționeze împotriva schimbărilor climatice și aproape 90% dintre ei spun că fac ceva în acest sens, o proporție similară cu media din Quebec.
Este din ce în ce mai cunoscut faptul că regiunile rurale sunt printre primele care vor suferi impactul schimbărilor climatice, potrivit Raportului privind problemele naționale (National Issues Report) din 2021, întocmit de Natural Resources Canada (NRCAN). Raportul sintetizează cele mai recente date științifice privind climatul, iar una dintre secțiunile sale explorează impactul pe care schimbările climatice îl vor avea asupra comunităților rurale și îndepărtate. Documentul avertizează că dezghețarea permafrostului, eroziunea, speciile invazive, creșterea nivelului mării și modificările la nivel de calitate a apei ar putea distruge habitatele piscicole și a faunei sălbatice – eliminând sursele tradiționale de hrană pentru multe comunități – ar putea submina sectoarele agriculturii, pescuitului și silviculturii și deteriora infrastructura critică precum rețele energetice, drumuri, căi ferate și aeroporturi.
Și în Barometrul 2020 populația rurală este suprareprezentată în segmentul „îngrijorat”. Avem de-a face deci cu o categorie conștientă de urgența cu care trebuie acționat la nivel de mediu, dar care este poate mai puțin angajată în această privință ca alte categorii de cetățeni. Este vorba aici de acțiuni individuale, nu de cele ale unor actori colectivi precum municipalități, guverne locale etc., care desfășoară proiecte de împiedicare a eroziunii în regiunile de coastă, care consolidează infrastructurile afectate de dezghețul permafrostului în comunitățile inuite etc.
Mitul #4: Femeile sunt mai preocupate de mediu și se implică mai mult
ADEVĂRAT. Femeile sunt într-adevăr mai implicate în chestiunea schimbărilor climatice. Mai mult decât bărbații, femeile consideră că schimbările climatice reprezintă o problemă care trebuie urgent adresată (80% vs. 68% conform Barometrului 2019) și sunt mai numeroase când vine vorba de a face ceva concret și de a dori să se implice mai mult (76% vs. 65%).
Mai multe studii au confirmat această tendință: „Gender Differences in Public Understanding of Climate Change”, Yale Program on Climate Change Comunication, 2018; „Women, more than men, say climate change will harm them personally”, Pew Research Center, 2015; „Rapport descriptif de l’enquête sur le mouvement climat”, Université Grenoble Alpes, PACTE, 2021.
Trebuie menționat că femeile, mai ales cele din țările în curs de dezvoltare, sunt mai vulnerabile în fața schimbărilor climatice, fiind mult mai dependente de resursele locale (hrană, apă, combustibil) pentru a-și asigura propria existență și cea a copiilor lor. În țările bogate, chiar și în ziua de azi, mult mai multe femei decât bărbați poartă pe umerii lor greutatea responsabilităților familiale, fiind în același timp mai puțin prezente în sferele de putere, acolo unde se iau decizii.
Mitul #5: Quebechezii consideră că este dificil să acționeze pentru climat
FALS. Majoritatea quebechezilor (59%) spun că acționează pentru climat. Totuși, nu toate gesturile sunt considerate ușor de făcut. Dacă reciclarea sau utilizarea produselor reutilizabile este adoptată de marea majoritate, reducerea deplasărilor cu mașina personală sau reducerea consumului de carne sunt considerate mult mai dificile.
Varianta originală a acestui articol, în franceză, a apărut la rubrica Le Détecteur de rumeurs din cadrul Agenției Science-Presse.
