Rămășițele uraganului Debby, care în luna august au lovit Quebecul provocând inundații majore, au fost caracterizate drept „evenimentul climatic cel mai costisitor” din această provincie. Nu este însă prima oară când factura schimbărilor climatice pare să fie în creștere. O analiză a Detectorului de zvonuri (Détecteur de rumeurs), publicată de Agence Science-Presse, a încercat să afle costurile reale asociate cu acest fenomen.
Factura catastrofelor climatice
O mare parte a cifrelor provine de la programele guvernamentale de asistență financiară și de la companiile de asigurări. Într-un document intitulat „Vârful icebergului” (La pointe de l’aisberg) publicat în 2020, Institutul climatic din Canada a analizat Acordurile de asistență financiară în caz de dezastre ale guvernului federal, precum și cele de la Biroul de asigurări al Canadei (BAC). Documentul a relevat că numărul anual de dezastre a crescut de la 8 pe an în 1970 la 27 în 2016. În plus, costul mediu provocat de un dezastru a crescut de la 8,3 milioane în anii 1970 la 112 milioane în anii 2010 (exprimat în dolari din 2019).
Într- un comunicat de presă publicat pe 13 septembrie, BAC estimează că „pierderile asigurate legate de fenomenele meteorologice severe din Canada depășesc acum în mod regulat 2 miliarde de dolari pe an”.
În ceea ce privește Quebecul, BAC a raportat că, în 2023, aceste evenimente meteorologice au generat daune asigurate de 680 de milioane de dolari. În 2022, suma s-a ridicat la 580 de milioane de dolari. Doar incendiile de pădure au cauzat anul trecut daune de 22 de milioane de dolari.
Tot de la BAC provine și estimarea preliminară a pagubelor de 2,5 miliarde de dolari cauzate de rămășițele uraganului Debby care a lovit sudul Quebecului pe 9 și 10 august 2024.
La prima vedere, schimbările climatice par să fie responsabile pentru această tendință ascendentă a costurilor. Totuși, înainte de a trage concluzii, este necesar să se țină cont de evoluția diferiților factori socio-economici care influențează la rândul lor amploarea pierderilor, așa cum se menționează într-un raport științific din 2021 privind problemele naționale asociate schimbărilor climatice.
De exemplu, datele privind pierderile asigurate trebuie ajustate pentru a ține cont de creșterea averii populației, precum și a costurilor de producție și a cheltuielilor pe care oamenii le fac pentru a acoperi pierderile suferite. Incluzând toți acești factori, cercetătorii canadieni au ajuns la concluzia că într-adevăr schimbările climatice joacă un rol important în această tendință ascendentă a pierderilor asigurate. Această creștere nu poate fi explicată doar printr-o sporire a expunerii la risc, a valorii activelor sau a inflației.
Costuri din ce în ce mai mari pentru guverne
Statul quebechez debursează deja sume semnificative. Astfel, potrivit datelor de la ministerul Securității publice, inundațiile din primăvara lui 2019 au costat până acum peste 470 de milioane de dolari în cadrul programului de asistență financiară pentru victimele dezastrelor.
În plus, din 1970, costurile pentru protecția împotriva incendiilor de vegetație au crescut cu 120 de milioane de dolari pe deceniu. Doar în Quebec, ministerul Resurselor naturale și pădurilor a cheltuit anul trecut peste 167 de milioane de dolari pentru a stinge incendiile forestiere de pe teritoriul provinciei, potrivit raportului anual al Societății pentru Protecția Pădurilor împotriva Incendiilor (SOPFEU). Această sumă a fost de 27 de milioane în 2022 și de 49 de milioane în 2021.
Deteriorările suferite la nivel de infrastructură vor continua să crească în următoarele decenii. În 2015, Bureau de projet des changements climatiques du Québec avertiza guvernul provincial că pagubele provocate de inundații în ceea ce privește infrastructura s-ar putea ridica la 171 milioane de dolari până în 2065. Cele cauzate de eroziunea coastelor ar putea costa 859 de milioane de dolari guvernul și 123 de milioane adiționale societatea quebecheză în ansamblu.
Cheltuielile publice alocate pagubelor climatice ar putea ajunge la 5 miliarde de dolari în 2025 și la 55 de miliarde de dolari în 2100, estima Institutul climatic din Canada în 2022.
Costuri indirecte greu de determinat
Catastrofele climatice nu cauzează doar pierderi materiale, a subliniat raportul „La pointe de l’aisberg” din 2020. Ele generează și o multitudine de costuri indirecte, cum ar fi încetinirea activităţilor unor companii, pe lângă efectele asupra sănătății și calității vieții populației. Poate fi însă dificil de făcut o distincție între efectele care sunt specifice schimbărilor climatice și cele asociate cu variabilitatea naturală a climei.
În plus, perturbarea lanțurilor de aprovizionare în timpul evenimentelor meteorologice severe sau impactul asupra finanțelor populației – pierderea veniturilor de la locul de muncă, cheltuieli neprevăzute care nu se știe dacă vor fi rambursate – sunt alte costuri indirecte care trebuie luate în considerare, dar care sunt complicat de calculat.
Care este impactul asupra economiei?
Schimbările climatice au, de asemenea, un efect asupra economiei în general. Într-un document publicat în 2022 de către Bureau du Directeur parlementaire du budget du Canada, creșterea cu 0,9°C a temperaturii și creșterea cu 2,5% a precipitațiilor ar fi dus în 2021 la o scădere a produsului intern brut (PIB) de 0,8%.
Tot conform acestei analize, efectul schimbărilor climatice viitoare ar însemna o reducere totală a PIB-ului de 5,8% în 2100. Potrivit Institutului climatic din Canada, pierderile de venit la nivel național ar reprezenta atunci între 391 și 865 miliarde de dolari.
Printre altele, repercusiunile climatice riscă să provoace pierderi de locuri de muncă, pierderi de productivitate și o scădere a forței de muncă. Institutul climatic din Canada estimează că temperaturile în creștere vor duce la pierderea a 128 de milioane de ore de lucru până în 2100, echivalentul a 62,000 de angajați cu normă întreagă. Schimbările climatice ar putea chiar reduce veniturile gospodăriilor cu 19% pentru populația în ansamblu și cu 23% în rândul celor mai puțin înstăriți.
În cele din urmă, fie că este vorba de canicule sau de poluarea aerului, cheltuielile în domeniul sănătății vor crește. Potrivit raportului pregătit în 2015 pentru Bureau de projet des changements climatiques, costurile în Quebec ar crește în special pentru probleme legate de căldură și polen, cu 33 de miliarde de dolari și respectiv 359 de milioane până în 2065.
În concluzie, indiferent de modul în care calculăm, este clar că noi, societatea, plătim deja parțial factura pentru schimbările climatice. Chiar dacă unele costuri indirecte sunt dificil de evaluat în prezent, cheltuielile în cauză sunt cel mai probabil în creștere.
