Cuvintele „știință” sau „statistică” au fost înlocuite de „știri false” sau „înșelăciune” în discursurile politicienilor americani, transmite Agence Science-Presse.
O analiză efectuată de IA a opt milioane de discursuri rostite între 1879 și 2022 ale căror stenograme sunt păstrate în arhivele congresului, la Washington, a relevat faptul că limbajul factual cedează locul celui care face apel la intuiție. Acest viraj spre intuiție a început încă din anii 70, însă a fost foarte prezent și pe parcursul Marii Depresii, în special între anii 1933-1935.
Analiza, realizată sub conducerea psihologului britanic Stephan Lewandowsky de la Universitatea din Bristol, a constat în alegerea unui eșantion de 49 de cuvinte ce are putea fi considerate markeri ai unui discurs factual, cum ar fi „statistică”, „logică” sau „rațiune”, și 35 de cuvinte cheie care denotă un limbaj ce face apel la intuție, precum „bănuială”, „ credință” (nu în sens religios) sau „sentimente” (feelings). Rezultatele au fost publicate în revista Nature Human Behavior.
O astfel de analiză, notează psihologul american John Jost într-un articol din New Scientist, confirmă observațiile unei „creșteri a anti-intelectualismului, populismului și respingerii experților științifici din ultimele decenii”.
Dincolo de o analiză a evoluției limbajului însă, Lewandowsky vede aici o modalitate de a decortica o evoluție importantă a societății, anume modul în care oamenii percep acum adevărul și minciuna, onestitatea sau sinceritatea.
Anul trecut, Stephan Lewandowsky și echipa sa de cercetători au propus un „model teoretic de adevăr și onestitate din perspectivă psihologică” pentru a încerca să înțeleagă ce s-a petrecut la nivel de societate în ultimele decenii. În anii ’80 și ’90, percepția integrității președinților americani a jucat un rol foarte important în cota acestora de aprobare. Situația s-a schimbat odată cu alegerea lui Donald Trump în 2016, care, potrivit verificatorilor de fapte, a făcut peste 30,000 de afirmații false sau înșelătoare în timpul primului său mandat. Acest lucru nu i-a împiedicat însă pe suporterii săi să-l considere „onest”.
Observarea unui vocabular care se îndreaptă din ce în ce mai mult spre intuiție ar putea arăta nu că oamenii mint, ci că nu pot sau nu mai vor să opereze cu conceptele tradiționale de „fapt” sau „dovadă”.
Rezultatele unei analize făcute acum doi ani privind publicațiile oamenilor politici americani pe Twitter între 2011 și 2022 par să indice o corelație între importanța acordată faptelor și faptul de a se informa din surse de calitate.
Următorul pas ar putea fi de a analiza felul în care limbajul politicienilor americani a evoluat pe rețelele de socializare, dar și de a investiga dacă aceeași evoluție există și în rândul parlamentarilor europeni. În teorie, sugerează cercetătorii, ar putea fi posibilă stabilirea unei legături între un nivel mai ridicat de productivitate a unei sesiuni a Congresului sau a vreunui parlament și o rată mai mare de utilizare a argumentelor bazate pe rațiune, mai degrabă decât pe intuiție.
