Abandonul școlar rămâne una dintre problemele majore în România, care se confruntă cu una dintre cele mai mari rate din UE. În unele județe aceasta depășește chiar și de trei ori media europeană.
România se confruntă cu o rată alarmantă a abandonului școlar, una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat analizate de Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România.
Cum a evoluat rata abandonului școlar în ultimii ani
Rata abandonului școlar prematur din România a rămas relativ constantă în ultimii ani; dacă în anul 2013 17% dintre românii între 18 și 24 de ani figurau că au părăsit prematur educația, această proporție a ajuns la 16,8% în 2024. În acest timp, media europeană a scăzut de la 11% la 9,4%. Spania, singura țară care avea în 2015 o rată a abandonului școlar mai mare decât România, a reușit să îndrepte această situație, ajungând de la 20% abandon școlar prematur în 2015, la 13% în 2024.
În toate regiunile României, cu excepția Bucureștiului și a Regiunii de Vest, rata abandonului școlar depășește media UE27, conform datelor din 2024. În regiunea Sud-Est, rata de părăsire timpurie a educației este extrem de ridicată, de 26%, de aproape 3 ori mai mare decât media UE27. Regiunea de Sud-Est cuprinde șase județe: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea.
Rata abandonului școlar este mult peste media europeană și în regiunea Centru, unde atinge 21% dintre tinerii de 18-24 de ani, precum și în regiunea Sud-Muntenia, unde se situează la 19%.
Mai mult, ratele de abandon școlar au rămas relativ constante în ultimii 10 ani, singura regiune unde s-a înregistrat o reducere moderată a ratei de abandon fiind regiunea Nord-Est, unde abandonul școlar a scăzut de la 25% în 2015 la 16% în 2024.
„Persistența ratelor ridicate de abandon școlar, în pofida numeroaselor dezbateri și inițiative publice, reflectă eficiența limitată a intervențiilor statului în acest domeniu”, subliniază Monitorul Social.
Consecințele abandonului școlar
În raportul său, Monitorul Social subliniază o legătură strânsă între abandonul școlar și rata de sărăcie în ocupare, adică procentul din populația ocupată care câștigă prin muncă sub pragul lunar de sărăcie. În România, rata sărăciei în ocupare este de aproximativ 10,9%, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană și mai ridicată decât media europeană de 8,5%.
„Părăsirea timpurie a educaţiei conduce deseori la neintegrarea pe piaţa muncii, ceea ce înseamnă că tinerii care nu au fost susţinuţi să îşi finalizeze studiile riscă să rămână afectaţi de sărăcie de-a lungul vieţii”, arată raportul.
Mai mult, cercetările indică faptul că mulți dintre cei care abandonează școala riscă să nu mai muncească deloc în mediul formal. Conform sondajului EU-LFS despre sărăcia în muncă, jumătate dintre românii între 18 și 24 de ani care au părăsit timpuriu educația lucrează sau sunt în căutarea unui loc de muncă, în timp ce cealaltă jumătate nu lucrează pentru moment și nici nu plănuiesc să caute un loc de muncă, ceea ce adâncește și mai mult ciclul sărăciei.
