Bugetul federal pentru 2025-2026, intitulat „Building Canada Strong”, prevede investiții semnificative în apărare, infrastructură și economie. Deficitul de 78,3 miliarde de dolari și reacțiile partidelor de opoziție pun însă presiune asupra guvernului minoritar Carney.
În data de 4 noiembrie, ministrul Finanțelor, François-Philippe Champagne, a prezentat bugetul federal al Canadei pentru exercițiul fiscal 2025-2026, intitulat „Canada Strong”. Documentul, depus în Camera Comunelor, propune investiții totale de 141 de miliarde de dolari în cheltuieli noi, contrabalansate de economii de 51 de miliarde, ceea ce conduce la un deficit estimat de 78,3 miliarde de dolari – o creștere semnificativă față de previziunile anterioare de 48,3 miliarde din declarația economică din toamna anului trecut.
Bugetul vizează consolidarea securității naționale și a economiei în contextul amenințărilor comerciale externe, inclusiv al posibilelor tarife americane de 25%. De asemenea, include ajustări în domenii sensibile, precum imigrația și protecția mediului, și prevede măsuri menite să reducă costul vieții pentru canadieni.
Măsuri cheie: De la investiții majore în apărare la reduceri fiscale pentru familii și clasa de mijloc
Bugetul alocă 81,8 miliarde de dolari canadieni pentru următorii cinci ani pentru modernizarea Forțele Armate Canadiene: achiziţii de tehnologie militară, reparaţii de infrastructură şi recrutări accelerate, vizând atingerea ţintei de 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare în acest an şi de 5% până în 2035.
Canada este una dintre marile puteri miniere ale lumii occidentale, producând cantități uriașe de aluminiu, nichel, platină și cupru – metale esențiale în fabricarea bateriilor electrice, automobilelor, telefoanelor și echipamentelor de energie verde. În acest buget, guvernul a introdus scutiri fiscale și măsuri de sprijin la export, menite să încurajeze companiile miniere să investească mai mult în exploatarea mineralelor critice, cum ar fi litiul, cobaltul sau grafitul. Aceste resurse sunt vitale pentru tehnologiile viitorului și consolidează statutul Canadei ca furnizor sigur pentru Europa și aliații săi, nu doar pentru SUA.
Ca parte a diversificării schimburilor comerciale externe, s-au propus fonduri substanțiale pentru un coridor naţional de transport şi pentru infrastructură în Arctica, ca răspuns la posibile tarife americane de 25%.
Pe plan intern, guvernul promite reduceri fiscale pentru aproximativ 22 milioane de canadieni, inclusiv o reducere a impozitului pe venit pentru clasa de mijloc la 14%, echivalentă cu o economie anuală de 840 dolari per familie. De asemenea, GST-ul plătit la achiziția primei locuințe, evaluată până la 1 milion de dolari, va fi rambursat integral, iar guvernul prevede o reducere de 18 cenți pe litru la prețul benzinei, prin eliminarea taxei pe carbon pentru consumatori.
Alte iniţiative vizează creşterea productivităţii: 1,5 miliarde pentru deduceri accelerate în investiţii, 293 milioane pentru credite de cercetare şi dezvoltare (SR&ED), 946 milioane pentru potenţialul inteligenţei artificiale şi 334,3 milioane pentru ecosistemul cuantic al Canadei.
Cu toate acestea, bugetul include şi o componentă de austeritate: cele 141 miliarde în cheltuieli noi sunt contrabalansate de economii de 51 miliarde, ceea ce implică o revizuire care vizează economii de 13 miliarde anual până în 2029, echivalente cu eliminarea a 75,000 de posturi din sectorul public prin neînlocuirea celor care ies la pensie („attrition”).
În domeniul imigraţiei, ţintele pentru rezidenţi temporari sunt reduse de la 673,650 în 2025 la 385,000 în 2026 şi 370,000 în 2027, o scădere de 43% faţă de proiecţiile iniţiale. Ţinta pentru rezidenţi permanenţi este ajustată la 380,000 pe an începând din 2026, comparativ cu 395,000 în 2025, cu accent pe integrarea economică şi reducerea presiunilor asupra locuinţelor. Guvernul subliniază „recuperarea controlului” asupra imigrației pentru a sprijini piața muncii.
Reacții mixte: Susținere din sectorul privat, critici privind deficitul
Industria de apărare şi cea minieră au salutat noile investiţii, considerându-le „istorice” şi aliniate cu priorităţile economice şi de securitate ale ţării. Guvernul a prezentat bugetul drept un plan „curajos şi rapid” pentru a proteja economia de perturbările americane, cu accent pe investiţii care „construiesc, protejează şi fac Canada mai puternică”.
Pe de altă parte, criticii califică deficitul drept „bombă fiscală”, acuzând guvernul de cheltuieli iresponsabile — echivalente, spun ei, cu 9,750 dolari suplimentari per familie canadiană. Analiştii financiari avertizează că plățile dobânzilor la datoria publică federală — estimate la peste 64 de miliarde de dolari canadieni în 2025-2026 — au ajuns să depășească cheltuielile guvernamentale pentru îngrijirea copilului, semnalând o presiune fiscală în creștere și riscul unei retrogradări a ratingului de credit al Canadei.
Sindicatele protestează împotriva reducerii de posturi din administrația publică, avertizând asupra unei potențiale degradări a serviciilor furnizate.
Grupurile de mediu critică anularea taxei pe carbon ca un pas înapoi în lupta climatică, deși apreciază creditele verzi.
Inițiativele menite să reducă povara fiscală și cheltuielile zilnice ale cetățenilor au fost bine primite, însă mai multe organizații au semnalat lipsa unor măsuri mai ample pentru a combate inflația și costurile exorbitante ale locuințelor.
Pozițiile partidelor de opoziție: Susținere condiționată și riscuri electorale
Partidele de opoziție – Conservatorii lui Pierre Poilievre, NDP-ul și Blocul Québécois – au exprimat rezerve, subliniind că liberalii nu au suficiente voturi pentru a trece bugetul fără sprijin extern. Reamintim că liberalii dețin 170 de locuri în Camera Comunelor, după ce Chris d’Entremont, deputatul conservator pentru circumscripția Acadie–Annapolis din Nova Scotia a anunțat că demisionează din caucusul Partidului Conservator și se alătură liberalilor, în contextul dezbaterilor aprinse privind bugetul. Pentru adoptarea acestuia este nevoie de 172 de voturi. Neobținerea lor ar putea declanșa o moțiune de neîncredere și alegeri anticipate înainte de Crăciun.
Liderul conservator a pus sub semnul întrebării sprijinul pe care partidul său îl va acorda bugetului, acuzând guvernul de ignorarea businessurilor mici și de anunțarea unor cheltuieli nesustenabile.
NDP-ul, deși aliniat parțial cu liberalii pe teme sociale, critică tăierile din programe care vizează securitatea alimentară, cerând mai multe garanții pentru protecția lucrătorilor.
Blocul Québécois insistă pe alocări specifice pentru Quebec, inclusiv în apărare și comerț, dar avertizează că orice „sacrificiu” disproporționat va duce la o opoziție fermă.
Toți liderii opoziției declară că vor să evite alegeri anticipate în această iarnă, dar, în același timp, nu exclud un vot împotriva bugetului.
Calendarul votului: Dezbateri în săptămânile viitoare
Bugetul va intra în dezbatere imediat, cu un vot de încredere decisiv așteptat în următoarele săptămâni, potențial până la sfârșitul lunii noiembrie, pentru a evita un vid legislativ prelungit. Procesul standard implică dezbateri în Camera Comunelor, amendamente și un vot final; eșecul ar putea duce la căderea guvernului minoritar Carney, forțând noi alegeri în decembrie. Observatorii politici anticipează negocieri intense, bugetul fiind văzut ca un test crucial pentru stabilitatea guvernului la doar câteva luni după alegerile din 2025.
Putem spune deci că acest buget marchează o schimbare de direcție spre investiții strategice într-o eră de incertitudini globale, însă riscurile fiscale ridicate ar putea amplifica diviziunile politice și pune presiune pe guvernul minoritar de la Ottawa.
