Candidatul independent proeuropean Nicușor Dan a câștigat detașat alegerile prezidențiale în România. Victoria sa reprezintă o performanță istorică, considerând diferența de 20 de procente care îl despărțea de liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) după primul tur al scrutinului prezidențial.
Nicușor Dan a devenit noul președinte al României, conform numărătorii oficiale. El a obținut 53,6% din sufragii, iar George Simion 46,40%. Sondajele exit poll au sugerat rezultate asemănătoare.
Olimpic la matematică și cu studii la Paris, Nicușor Dan se află la al doilea mandat de primar al capitalei României. Ca și contracandidatul său, Nicușor Dan a promovat o platformă „anti-sistem”, promițând o schimbare profundă, pe fundalul unei imense nemulțumiri a românilor față de partidele tradiționale PSD și PNL.
„Alegerile nu sunt despre politicieni, alegerile sunt despre comunități și în alegerile de astăzi a câștigat o comunitate de români care vrea o schimbare profundă a României, care vrea funcționalizarea instituțiilor statului, o comunitate care vrea reducerea corupăției, mediu economic prosper pentru români, o comunitatate care vrea o societate a dialogului, nu a urii”, a declarat el.
Spre deosebire de George Simion însă, Nicușor Dan și-a afirmat atașamentul față de valorile europene, față de viitorul României nu în izolare, ci în cadrul UE. Parcursul european al României a constituit de altel una din mizele majore ale acestor alegeri.
Amintim faptul că în România, președintele deține puține puteri executive, dar desemnează primul ministru și are o influență semnificativă în politica externă și de apărare, inclusiv drept de veto la summiturile UE.
În afara granițelor României
Deloc surprinzător, Nicușor Dan s-a bucurat de un sprijin solid în Republica Moldova, atât din partea moldovenilor cu cetățenie română, cât și a liderilor proeuropeni de la Chișinău, care văd în el un susținător ferm al candidaturii Republicii Moldova la aderarea la Uniunea Europeană. Prezența la urne în Republica Moldova a fost una fără precedent, de aproape 155 de mii de alegători.
George Simion a câștigat în țările cu o mare diaspora românească, precum Italia, Germania, Maria Britanie sau Spania.
Ca și la turul întâi, voturile diasporei nord-americane au mers majoritar către Nicușor Dan.
După centralizarea a 100% dintre procesele verbale din secțiile de vot aflate în afara granițelor României, George Simion a obținut 55,86%, iar Nicușor Dan 44,14%.
În discursul său după anunțarea victoriei, Nicușor Dan a transmis un mesaj și pentru cei care nu l-au votat: „Respect pentru cei care au avut o altă opțiune. Avem de construit o Românie împreună indiferent de opțiunile politice, împreună cu românii din România, cu românii din diaspora.”
Rezultatele din Canada
Nicușor Dan a câștigat în toate cele 13 secții de votare organizate în Canada: Ottawa – 76,20%, Calgary – 63,91%, Moncton – 64,06%, Quebec – 71,95%, Toronto – 72,40%, Hamilton – 75,60%, Kitchener – 56,57%, Windsor – 57,23%, Winnipeg – 59,21%, Montreal 1 – 70,35%, Montreal 2 – 69,93%, Vancouver – 67,98%, Edmonton – 58,78%.
În total, Nicușor Dan a obținut 10,454 de voturi (68,97%), iar George Simion 4,704 de voturi (31,03%).
Prezența la vot
Prezența la vot a fost semnificativ mai mare față de primul tur. Potrivit Autorității Electorale Permanente, din cei 17,988,218 de cetățeni cu drept de vot înscriși pe listele permanente au votat 11,641,866 de persoane, ceea ce reprezintă un procent de 64,72%.
În România, tendința de creștere a participării a fost observată în special în zonele urbane precum București, Cluj sau Timișoara.
În diaspora, 1,645,458 de români și-au exercitat dreptul de vot în al doilea tur, ceea ce reprezintă un record absolut de prezență pentru un scrutin prezidențial desfășurat în afara țării. În turul întâi au votat 973,129 de alegători.
În Canada au votat 15,268 de persoane (dintre care 46 prin corepondență), o creștere substanțială față de primul tur, când s-au prezentat la urne 8,328 de persoane. În ambele tururi, cei mai mulți votanți s-au înregistrat la Montreal, unde au fost deschise două secții de votare: 4,631 și respectiv 2,320 de alegători.