O echipă internațională de cercetători susține că a identificat un indicator major pentru estimarea duratei vieții, noile date sugerând că moștenirea genetică ar putea exercita cea mai puternică influență asupra longevității. Cu toate acestea, experții subliniază că adoptarea unui stil de viață sănătos rămâne un factor determinant și esențial în menținerea unei stări de sănătate optime, informează Prevention Magazine.
Deși stilul de viață joacă un rol major în asigurarea unei vieți lungi și sănătoase, oamenii de știință afirmă că noi cercetări au scos la iveală un indicator esențial pentru estimarea longevității.
Studiul, publicat în revista Science, a analizat corelația dintre longevitate și genetică pe baza unor grupuri de gemeni identici și dizigoți din Danemarca, Suedia și Statele Unite. Cercetătorii au comparat gradul de corespondență al acestor factori în rândul numeroaselor perechi de gemeni incluse în cercetare.
Deoarece arhivele mai vechi nu precizau clar cauza decesului, cercetătorii au fost nevoiți să estimeze care dintre aceste decese au fost provocate de factori externi (precum accidente sau boli) și să le separe de cauzele naturale, interne. S-a constatat că rata mortalității a rămas constantă între 20 și 40 de ani, crescând apoi rapid pe măsură ce subiecții au înaintat în vârstă. Mai mult, decesele cauzate de factori externi au crescut odată cu vârsta, însă într-un ritm mai lent decât cele provocate de factori interni, precum îmbătrânirea sau moștenirea genetică.
După prelucrarea datelor, cercetătorii au descoperit că genele ar putea determina până la 55% din durata vieții – o pondere de peste două ori mai mare decât estimările anterioare. Restul provine, cel mai probabil, din influențele mediului, precum stilul de viață și accesul la servicii medicale, alături de modificări și mutații aleatorii ale genelor, au precizat autorii studiului.
Ben Shenhar, autorul principal al studiului și cercetător specializat în fizica îmbătrânirii la Institutul de Științe Weizmann din Rehovot, Israel, afirmă că echipa a descoperit acest fenomen întâmplător, în timp ce lucra la un model matematic.
Deși aceste concluzii ar putea descuraja persoanele aflate în căutarea unor soluții practice pentru prelungirea longevității, experții susțin contrariul. Iată de ce.
De ce au genele o influență atât de mare?
Există mai multe explicații. „O mare parte din această influență rezidă în riscul de a dezvolta anumite patologii”, explică Shenhar. „Am inclus o analiză a eredității riscului de deces prin cancer, boli cardiovasculare și demență. Decesul cauzat de demență prezintă cea mai mare componentă ereditară, urmat de cel provocat de afecțiunile cardiovasculare și, în final, de cel cauzat de cancer.”
Studiile pe gemeni demonstrează că genetica este responsabilă pentru aproximativ jumătate din varianța aproape tuturor trăsăturilor umane, inclusiv a celor de personalitate, precizează Shenhar. „În acest sens, durata vieții nu reprezintă o excepție, ci se înscrie în tiparul general al influenței genetice deja cunoscut”, adaugă acesta.
Shenhar notează însă că acest proces nu poate fi redus la una sau două gene. „Longevitatea… este influențată de sute, dacă nu chiar mii de gene – nu doar de un grup restrâns”, explică acesta.
De asemenea, moștenirea genetică nu oferă o imagine completă, susține dr. Leigh Frame, director executiv al Office of Integrative Medicine and Health din cadrul Universității George Washington. „Genele nu funcționează izolat”, precizează aceasta. „Ele stabilesc mai degrabă un spectru de posibilități decât un rezultat invariabil, influențând modul în care individul răspunde la factorii de mediu, la stilul de viață și la procesul propriu-zis de îmbătrânire.”
Studiul nu este lipsit de imperfecțiuni: oamenii de știință au utilizat un registru al gemenilor din Scandinavia, ceea ce înseamnă că rezultatele ar putea să nu fie aplicabile populațiilor din alte regiuni geografice, subliniază dr. Leonard E. Egede, președintele Departamentului de Medicină din cadrul Jacobs School of Medicine and Biomedical Sciences a Universității Buffalo.
Ce ar putea însemna acest lucru pentru factorii ce țin de stilul de viață?
S-ar putea lesne presupune că studiul sugerează că timpul dedicat alimentației sănătoase și mersului la sală nu ar fi atât de relevant. Experții infirmă însă această interpretare, subliniind că longevitatea este rezultatul unei combinații între moștenire genetică, stil de viață și factori de mediu.
Mai mult, chiar dacă durata vieții este determinată în proporție de 50% de genetică, o pondere echivalentă este influențată de alți factori, subliniază Shenhar. „Aici intră în joc elementele pe care le cunoaștem deja: exercițiul fizic, alimentația, relațiile sociale, mediul înconjurător și așa mai departe”, explică acesta.
Dr. Egede subscrie acestei opinii. „Un stil de viață precar rămâne un factor determinant major al morbidității și mortalității”, afirmă acesta. „O alimentație echilibrată, exercițiile fizice moderate, gestionarea stresului și renunțarea la fumat reprezintă modificări esențiale ale stilului de viață care trebuie în continuare încurajate.”
Adoptarea unui stil de viață sănătos devine și mai importantă pe măsură ce înaintăm în vârstă, subliniază Shenhar. „De pildă, nu există diferențe majore în ceea ce privește mortalitatea între persoanele de 30 de ani care adoptă comportamente riscante – precum consumul de alcool sau fumatul – și cele care duc un stil de viață echilibrat”, explică acesta. „Lucrurile stau însă invers în cazul celor de 80 de ani. Mediul și stilul de viață capătă o relevanță tot mai mare pentru sănătatea și supraviețuirea noastră odată cu înaintarea în vârstă.”
De asemenea, consultul medical periodic este esențial pentru monitorizarea proactivă a oricăror afecțiuni care pot surveni, fie ca urmare a predispozițiilor genetice, fie a factorilor ce țin de stilul de viață, afirmă dr. Janet O’Mahony, medic internist la Mercy Medical Center din Baltimore, Maryland.
„Accesul la servicii medicale primare de calitate permite diagnosticarea și tratamentul hipertensiunii arteriale, diabetului, obezității și hipercolesterolemiei”, explică aceasta. „Totodată, accesul la programe de screening oncologic, precum mamografiile și colonoscopiile, joacă un rol salvator.”
Deși moștenirea genetică constituie un punct de plecare, factorii ce țin de stilul de viață exercită, la rândul lor, o influență considerabilă asupra parametrilor de sănătate. „Chiar și în condițiile în care contribuția genetică la durata vieții este semnificativă – ajungând, conform acestui studiu, la jumătate – stilul de viață rămâne esențial, în special pentru numărul de ani trăiți într-o bună stare fizică și cognitivă”, subliniază Frame. „În termeni practici, stilul de viață poate fie să amplifice vulnerabilitățile genetice, fie să acționeze ca un mecanism de protecție împotriva acestora. Deși comportamentele sănătoase nu pot anula integral determinismul genetic, ele influențează în mod decisiv calitatea procesului de îmbătrânire și durata vieții fără boli sau invalidități.
De reținut
Shenhar subliniază faptul că aceste rezultate nu ar trebui să determine pe nimeni să renunțe la adoptarea unui stil de viață sănătos. „Mesajul nu trebuie să fie, sub nicio formă, unul al determinismului genetic”, afirmă acesta. „Nu consider că există implicații imediate la nivelul deciziilor personale privind modul în care fiecare individ alege să își trăiască viața.”
Concluziile studiului sugerează însă că avem încă multe de aflat despre genetica îmbătrânirii. „Dacă, de pildă, reușim să descifrăm mecanismele biologice care stau la baza profilurilor genetice favorabile, permițând unui procent de 20% dintre centenari să atingă vârsta de 100 de ani fără a suferi de boli grave, acest lucru ar putea, în viitor, să ghideze și să alimenteze cercetările privind tratamentele și intervențiile de prelungire a duratei vieții”, explică cercetătorul israelian.
Până atunci, dr. Egede recomandă menținerea unui stil de viață care s-a dovedit benefic pentru sănătate. „Nu ne putem controla genele, dar ne putem modifica stilul de viață. „Concentrați-vă pe schimbările ce țin de acesta”, conchide el.
