Direct sau indirect, schimbările climatice ne fac mai vulnerabili la boli.
Schimbările climatice cresc riscurile de astm, alergii, boli autoimune și cancere din cauza impactului lor asupra sistemului imunitar, susține un grup de specialiști din 16 țări într-un articol publicat în Frontiers in Science.
„Am putut observa la nivel celular impactul mai multor fenomene legate de climat”, a explicat pentru revista L’Actualité dr. Mary Johnson Prunicki, imunolog la Școala de Sănătate Publică Harvard, care se numără printre autorii studiului.
În ultimele decenii, prevalența bolilor legate de probleme de imunitate a crescut semnificativ. Între 2012 și 2022, alergiile respiratorii la copii s-au dublat. Alergiile alimentare sunt, de asemenea, mai frecvente. Prevalența globală a poliartritei reumatoide, o boală autoimună, a crescut cu 14% din 1990. În același timp, vedem din ce în ce mai multe cazuri de cancer colorectal la persoane sub 50 de ani. Alimentele ultraprocesate, lipsa exercițiilor fizice, nivelurile ridicate de stres și perfecționarea metodelor de testare sunt factori care contribuie la această creștere. Există însă dovezi puternice, atât din punct de vedere biologic, cât și din punct de vedere epidemiologic, că schimbările climatice joacă un rol crucial în acest fenomen îngrijorător, notează dr. Prunicki.
CITIȚI ȘI: Criza climatică este și o criză de sănătate
Care sunt mecanismele implicate?
Schimbările climatice fac ca pielea și membranele mucoase ale sistemelor respirator și digestiv, ce acționează ca bariere protectoare ale corpului uman, să fie mai frecvent expuse la iritanți cu care nu sunt obișnuite, lucru ce le face să reacționeze. Expozomul – i.e. cumulul de factori, externi şi interni, la care suntem expuşi de-a lungul vieţii – este busculat de schimbările climatice: fumul de la incendiile de vegetație, polenul al cărui sezon este mai lung acum, mucegaiul care se formează după inundații, particulele care persistă în aer din cauza secetelor prelungite, căldura extremă, multiplicarea furtunilor etc. Toate acestea conduc, în cele din urmă, la o sporire a răspunsului inflamator declanșat de celulele imunitare ale epiteliului (denumirea științifică a barierelor noastre de protecție), explică dr. Prunicki.
Or, se știe că inflamația epiteliului este strâns legată de apariția astmului și a alergiilor și că există o legătură între această inflamație și bolile autoimune, cancerul de plămân și cel intestinal. În același timp, oamenii de știință sunt de părere că pierderea biodiversității și reducerea expunerii la natură pe care traiul modern le implică pentru cei mai mulți dintre noi compromit din ce în ce mai mult capacitatea sistemului imunitar de a dezvolta toleranță, ceea ce contribuie la a-l face mai reactiv.
Ce este de făcut?
„Trebuie să acționăm la sursă, nu doar să tratăm mai bine aceste afecțiuni”, este de părere dr. Mary Johnson Prunicki.
Economiștii din grupul specialiștilor care au condus cercetarea publicată în Frontiers in Science au calculat că fiecare dolar investit în atenuarea schimbărilor climatice ar economisi trei dolari în costuri de sănătate.
De asemenea, sunt necesare investiții pentru îmbunătățirea locuințelor persoanelor vulnerabile, deoarece aceasta joacă un rol esențial în limitarea expunerii lor la mai mulți iritanți precum fumul, polenul sau căldura.
„Alimentația sănătoasă, activitatea fizică și accesul la natură sunt, evident, cruciale. Dar, mai presus de toate, trebuie să ne amintim că sănătatea umană depinde de sănătatea planetei și să acționăm în consecință”, a conchis dr. Prunicki.
