Incertitudinea economică provocată de războiul comercial declanșat de Donald Trump poate duce la o posibilă amânare a măsurilor guvernamentale de protecție a mediului, avertizează Janique Lambert, comisar pentru dezvoltare durabilă din Quebec, potrivit La Presse.
„În contextul actual, și în special din cauza incertitudinii comerciale, mă tem că eforturile dedicate conservării biodiversității și combaterii schimbărilor climatice vor fi limitate sau amânate”, scrie Janique Lambert în cel mai recent raport al său.
Ea atrage atenția asupra faptului că guvernul Legault ar putea opta pentru o politică de mediu mai laxă și mai puțin ambițioasă „pentru a lăsă loc altor priorități”, lucru ce ar avea consecințe negative mai târziu.
Afirmațiile sale nu au fost contrazise de Ministrul Mediului, Benoit Charette, care a răspuns că „situația s-a schimbat și trebuie să ne adaptăm”. Ministrul consideră că Quebecul trebuie să rămână competitiv și că nu e cazul ca guvernul să pună o presiune suplimentară asupra companiilor.
În contextul alarmant în care experții internaționali avertizează că biodiversitatea se degradează într-un ritm „fără precedent în istoria umanității”, raportul comisarei pentru dezvoltare durabilă – aflată sub autoritatea Verificatorului General al Quebecului – analizează mai multe teme esențiale legate de protecția mediului:
• Adaptarea pădurilor la schimbările climatice;
• Rețeaua de arii protejate din Québec;
• Înverzirea mediilor urbane;
• Conservarea teritoriului nordic.
„Constatările care reies din analizele mele sunt departe de a fi liniștitoare”, rezumă Janique Lambert.
Ea amintește că pierderea biodiversității – adică a speciilor vii, precum animale și plante – are consecințe importante asupra comunităților. „În studiul meu privind vastul teritoriu nordic, am obsercat că biodiversitatea sa unică, care stă la baza multor activități culturale și de subzistență, se fragilizează din cauza schimbărilor climatice și a intensificării exploatării resurselor de către un număr tot mai mare de actori. De exemplu, unele comunități nu mai pot practica vânătoarea de caribu”, subliniază ea.
Adaptarea pădurilor
Ministra Resurselor Naturale, Maïté Blanchette Vézina, se confruntă cu o sarcină dificilă. În ciuda avertismentelor privind fragilizarea biodiversității, ea a prezentat un proiect de lege ce rezervă aproape o treime din pădurea publică pentru exploatarea industrială a lemnului.
Raportul a arătat că Ministerul Resurselor Naturale și al Pădurilor:
• nu a actualizat strategia de amenajare durabilă a pădurilor publice, publicată în urmă cu un deceniu;
• nu a publicat încă strategia de adaptare la schimbările climatice, aflată în elaborare încă din 2016;
• 77% dintre regiuni așteaptă încă rezultatele studiilor începute în 2018, menite să stabilească vulnerabilitățile pădurilor în fața schimbărilor climatice, pentru a putea trece la acțiune.
În acest context, scrie Janique Lambert, planificarea lucrărilor forestiere „pune o presiune suplimentară asupra pădurii și ar putea afecta durabilitatea acesteia”.
Arii protejate, în special în Nord
Un alt aspect semnalat de Comisara pentru dezvoltare durabilă este și faptul că atunci când guvernul Legault a luat măsuri pentru a-și atinge obiectivul ca 17% din suprafața Quebecului să fie protejată, a favorizat în principal regiunile nordice, fără a ține cont de „reprezentativitatea” întregului teritoriu al provicnieiși de provocările din regiunile mai sudice. „Ariile protejate sunt martori importanți ai diferitelor procese naturale, iar această diversitate a ecosistemelor stă la baza oricărui efort de conservare”, scrie ea.
Doar 4% din teritoriul Québecului beneficiază în prezent de protecție permanentă, avertizează comisara. Pentru a revendica atingerea obiectivului de 17%, Ministerul Mediului a recurs la includerea unor teritorii ce sunt protejate în mod „provizoriu”, tergiversând însă pașii necesari pentru consolidarea statutului lor permanent.
În acest context, comisara consideră că ministerul condus de Benoit Charette nu are nici o viziune clară, nici repere suficiente pentru a atinge obiectivul de 30% suprafață protejată până în 2030.
Observațiile sale nu iau în calcul proiectul de lege promovat de Maïté Blanchette Vézina, care va deschide calea pentru ca industria forestieră să exploateze o parte considerabilă din pădurile publice.
Înverzirea mediilor urbane
Un alt subiect abordat de Janique Lambert privește înverzirea zonelor urbane, o măsură menită „să întărească reziliența populației în fața valurilor de căldură”, care este finanțată prin Fondul pentru electrificare și schimbări climatice, fostul Fond Verde. Cu toate acestea, Ministerul Mediului nu este în măsură să spună dacă cele 56,5 milioane de dolari distribuite orașelor au fost folosite eficient, ridicând semne de întrebare serioase asupra gestionării acestor fonduri publice.
Astfel, raportul semnalează că ministerul nu s-a asigurat că aceste proiecte vor fi implementate în zonele unde persoanele cele mai vulnerabile sunt cel mai expuse riscului cauzat de căldură și că informațiile cerute de minister pentru a evalua rezultatele sunt insuficiente.
Nordul, sub asediul schimbărilor climatice
În ceea ce privește teritoriul nordic, comisara amintește că, potrivit mai multor studii realizate de consorțiul Ouranos, această regiune va fi lovită din plin de încălzirea climatică. „Dezghețarea permafrostului, creșterea fenomenelor de eroziune și de submersiune costieră, frecvența sporită a incendiilor de pădure – care au atins proporții istorice în 2023 – înmulțirea episoadelor de ploi înghețate, precum și pierderea habitatelor naturale sunt toate fenomene legate de schimbările climatice, susceptibile să aibă efecte negative asupra biodiversității, infrastructurii și populației din teritoriul nordic”, scrie ea. Această regiune este, de asemenea, tot mai râvnită de companiile miniere, care exploatează aici zăcăminte de fier, nichel sau litiu, printre altele.
Janique Lambert ridică mai multe întrebări care rămân fără răspuns, ca de exemplu cine va plăti factura de peste 600 de milioane de dolari pentru refacerea siturilor miniere abandonate în acest teritoriu.
