Îți plac filmele de groază, podcasturile despre crime sau sporturile violente? Cercetările arată că o mare parte din atracția acestora se bazează pe apelul la curiozitatea morbidă. Curiozitatea morbidă descrie un interes accentuat pentru a situații amenințătoare sau periculoase.
Interacțiunea cu media care provoacă frică și emoțiile asociate, într-un context sigur, poate ajuta oamenii să își diminueze anxietatea și să își dezvolte reziliența psihologică. Totuși, o cercetare recentă, publicată în the British Journal of Psychology, arată că un interes crescut pentru a știi cât mai multe despre diverse amenințări poate conduce și la atracția pentru tipuri mai puțin constructive de narațiuni: teoriile conspirației.
De la sataniști care recoltează sânge și conduc lumea în secret, până la reptile extraterestre care invadează planeta, teoriile conspirației oferă adesea explicații alternative pentru evenimente tulburătoare. Toate se concentrează pe ideea că un grup rău intenționat se află în spatele unor întâmplări ciudate sau evenimente politice. Teoriile conspirației mai au și alte elemente în comun: contrazic explicațiile comune, mainstream, și sunt lipsite de dovezi concrete.
Dacă impulsul de a căuta teorii conspiraționiste este motivat de dorința de a identifica și înțelege posibile situații periculoase sau ostile, ne-am putea aștepta ca interesul pentru teorii conspiraționiste să fie legat de o curiozitate morbidă mai mare.
Pentru a investiga această legătură, autorii cercetării publicate în British Journal of Psychology au condus trei studii. Fiecare studiu a implicat grupuri diferite de participanți, cu o repartizare aproape egală sau egală între genuri.
Citiți continuarea pe Scientia.ro.
