Revenirea lui Trump la Casa Albă ar putea fi dezastruoasă pentru acțiunea politică împotriva schimbărilor climatice, însă la scară mondială tranziția energetică își urmează cursul într-un ritm în care SUA ar putea să-și regrete poziția peste câțiva ani, scrie Agence Science-Presse.
● Cel mai recent raport al Agenției Internaționale pentru Energie estimează că în 2024 investițiile globale în energii regenerabile au atins 2,000 de miliarde de dolari.
● Capacitatea globală de energie solară s-a dublat din 2022, potrivit unei estimări publicate de Consiliul Mondial al Energiei Solare la deschiderea COP29.
● În China, observatorii străini dezbat încă din primăvară dacă vârful emisiilor de gaze cu efect de seră a fost atins în 2023 sau în 2024.
În acest context, o administrație Trump care se ține de cuvânt și pune capăt investițiilor masive întreprinse de guvernarea Biden-Harris în tranziția energetică (Inflation Reduction Act) s-ar putea dovedi de rău augur pentru SUA. Mai cu seamă că aceste investiții au fost de trei ori mai numeroase în regiunile care au votat pentru Trump în 2020, potrivit unei estimări a ziarului Washington Post.
Desigur, majoritatea țărilor sunt încă departe de a-și atinge țintele de reducere a gazelor cu efect de seră fixate pentru 2030, inclusiv Statele Unite sub administrația Biden. Speranța de a evita depășirea pragului de creștere de 1,5 Celsius grade față de epoca preindustrială s-a estompat și, în acest ritm, pragul de 2 grade va fi și el depășit în a doua jumătate a acestui secol.
Totuși, dacă actuala tendință se menține, i.e. dacă energiile regenerabile continuă să progreseze cu aceeași viteză, piața economică ar putea dicta următoarele etape, nu politicienii, nu Trump și acoliții săi, așa cum indică 2030 Global Renewable Target Tracker, un raport întocmit de think tank-ul Ember.
Donald Trump a fost foarte criticat în timpul campaniei electorale pentru promisiunea făcută în luna mai 2024 reprezentanților industriei petroliere și gazifere că îi va scăpa de toate reglementările de mediu dacă vor contribui cu „un miliard de dolari” la campania sa.
Însă, potrivit Wall Street Journal, lobby-ul petrolier ar fi făcut presiuni asupra echipei Trump ca să nu anuleze reglementările de mediu din epoca Biden și nici Inflation Reduction Act.
Indiferent de decizia lui Trump privind aceste investiții, o certitudine pare să se contureze din ce în ce mai clar: omenirea nu se mai uită spre Statele Unite pentru un leadership politic în lupta privind schimbările climatice – cel puțin pe termen scurt. SUA, țara cu încă cea mai puternică economie din lume și totodată și cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră din istorie, s-ar putea găsi izolată în ceea ce privește tranziția energetică globală.
În același timp, China se afirmă din ce în ce mai mult în acest domeniu, după ce timp de un deceniu aceasta s-a concentrat pe construirea unei industrii solare și eoliene puternice și mai nou pe exportul de energie verde. Afirmarea Chinei se face în detrimentul sectorului american de energie solară și eoliană. Și chiar și în detrimentul celui european, deși emisiile gazelor cu efect de seră ale Uniunii Europene s-au diminuat cu 8,3% în 2023, aproape la fel de mult ca în 2020 (9,8%), anul încetinirii activităților economice din cauza pandemiei. Această scădere se datorează unei creșteri impresionante a energiei regenerabile, după cum se arată în Raportul de progres privind acțiunea climatică în 2024, publicat de Comisia Europeană pe 30 octombrie 2024.
