Omenirea nu a fost niciodată mai performantă ca acum în lupta împotriva bolilor. Noi vaccinuri și noi tratamente sunt mereu descoperite și puse pe piață. Din păcate, schimbările climatice îngreunează sau chiar anulează o parte din progresele făcute în domeniul sănătății publice, așa cum notează The New York Times.
O recrudescență a bolilor infecțioase
Țânțarii omoară mai mulți oameni decât orice altă creatură de pe fața pământului. Până foarte de curând, decesele cauzate de malaria – boală răspândită de țânțari – erau în scădere. Utilizarea pe scară largă a insecticidelor și a plaselor pentru pat a redus numărul deceselor cauzate de această boală la mai puțin de 600,000 în 2021, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), de la aproximativ 900,000 în 2000.
Din păcate, schimbările climatice au extins zonele calde în care se pot reproduce cele mai periculoase specii de țânțari, i.e. cei care transmit boli mortale. Din această cauză și pentru că țânțarii se adaptează rapid la noi condiții de mediu, decesele provocate de malarie sunt din nou în creștere.
Și nu doar de malarie. Creșterea temperaturilor a favorizat și specia de țânțari Aedes aegypti, cea care transmite febra denga, virusul Zika și chikungunya. Infecțiile cu denga se produc în locuri care nu au avut de-a face cu acest virus până acum, cum ar fi Franța, și s-au agravat în țări care se luptă de mult cu această boală, cum ar fi Peru și Bangladesh.
Progrese ciuntite
Efectele schimbărilor climatice asupra sănătății publice nu se rezumă doar la boli infecțioase.
Valurile de căldură au făcut ca temperaturile să fie insuportabile pentru lucrătorii din Qatar, incendiile de pădure au poluat în mod periculos aerul în anumite părți ale Canadei și Statelor Unite, iar inundațiile au contaminat sursele de apă potabilă din Malawi.
Un studiu recent a arătat că între 2010 și 2019 peste două miliarde de oameni au fost expuși cel puțin o zi la poluarea atmosferică provocată de incendii, anulând astfel o parte din progresele făcute în lupta împotriva bolilor respiratorii.
CITIȚI ȘI: Nu, incendiile din pădurile canadiene nu au emis la fel de mult carbon precum activitățile umane din ultimii 100 de ani
În Statele Unite ale Americii, cercetătorii au ajuns la concluzia că fumul de la incendiile de pădure a anulat aproape un sfert din progresul făcut în urma adoptării Actului privind aerul curat (Clean Air Act) în 1970.
Inundațiile mai frecvente și mai severe au creat, de asemenea, un număr „fără precedent” de focare mortale de holeră, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Pakistanul, de exemplu, a avut puține cazuri de holeră înainte de inundațiile care au afectat o treime din teritoriul său anul trecut. La câteva luni după inundații, OMS a raportat 987 de cazuri confirmate de holeră. În realitate ar putea fi mult mai multe, căci nici măcar 2% din cele 1,4 milioane de cazuri de diaree apoasă nu au fost testate pentru holeră.
Considerând toate acestea, experții în sănătate avertizează că schimbările climatice reprezintă la ora actuală cea mai mare amenințare la nivel de sănătate publică.
Noi probleme
O lume care se încălzește înseamnă și boli noi și modalități noi de a ne îmbolnăvi. Decesele provocate de insolații devin din ce în ce mai frecvente. În 2022, canicula a ucis cel puțin 61,000 de persoane în Europa, potrivit unui studiu publicat în iulie a.c. în Nature Medicine.
Însă nu toți oamenii sunt afectați în mod egal de aceste schimbări. Populațiile strămutate din cauza fenomenelor meteorologice extreme sunt printre cele mai vulnerabile când vine vorba de efectele pe care încălzirea globală le are asupra sănătății.
În cazul holerei, de exemplu, nu doar excesul de apă (inundațiile), ci și lipsa ei crează condiții propice răspândirii acestei boli. Pare paradoxal, însă când sunt secete sau când dezastrele duc la dislocări de populație, oamenii tind să se grupeze în jurul unor surse de apă mai mici. Riscul ca sursa respectivă de apă să fie contaminată și apoi să propage boala devine astfel mai mare.
Potrivit oamenilor de știință, distrugerile pe care omul le provoacă mediului înconjurător contribuie, de asemenea, foarte mult la răspândirea unor boli, inclusiv Covid sau Ebola. Defrișările constituie un exemplu în acest sens.
Sănătatea, inclusă pe agenda climatică
Experţii în sănătate la nivel mondial sunt pe de-o parte încurajați de faptul că schimbările climatice atrag mai multă atenție din partea publicului, iar pe de alta descurajați de faptul că problemele de sănătate legate de acest fenomen nu primesc atenția cuvenită.
Până acum, sănătatea a fost practic absentă de pe agenda climatică. Abia anul acesta, pentru prima dată, Conferința ONU privind schimbările climatice (COP28), ce se va desfășura între 30 noiembrie și 12 decembrie, va include și o Zi a Sănătății, cu scopul de a permite țărilor să se concentreze asupra strategiilor de adaptare.
