Transformarea Chinei într-o putere globală economică şi militară este considerată drept cel mai important eveniment geopolitic din ultimii ani, similar cu prăbuşirea URSS-ului în 1991, care a dus la încheierea Războiului Rece.

Ultimii 40 de ani au văzut o creşterea tot mai ridicată a influenţei economice şi militare a Chinei, care în 1979 avea o economie mai mică decât cea a Italiei, iar astăzi este a doua economie a lumii.

NATO, răspuns ferm vizavi de masivele investițiile militare ale Chinei

Una dintre cele mai importante realizări ale summit-ului NATO de la Bruxelles (14 iunie) este adoptarea unei poziții unitare în ceea ce privește China. Astfel, pentru prima dată, pozițiile statelor membre au fost explicite și ferme: China a fost pusă pe aceeași poziție cu Rusia, cele două state fiind considerate ca amenințări la ordinea internațională bazată pe reguli.

De remarcat că acesta este primul summit G7 la care președintele Biden participă. Spre deosebire de predecesorul său, Biden consideră NATO ca fiind vital pentru parteneriatul transatlantic și pentru securitatea Europei și a Americii de Nord. Politica sa externă, centrată pe pilonii cooperării transatlantice, vizează o întărire a NATO nu doar în fața provocărilor Rusiei, ci și a Chinei. În acest sens, poziția adoptată de NATO reprezintă o victorie a președintelui american.

China investește puternic în noi capacități militare și nucleare și dobândește tehnologii din străinătate prin investițiile sale masive în Occident – o tendință care preocupă NATO.

Înăsprirea poziției alianței vizavi de Chinei are o directă legătură cu faptul că Beijing își mărește arsenalul nuclear și utilizează dezinformarea, pe de-o parte, iar pe de alta cu necesitatea ca Occidentul să-și păstreze avantajul tehnologic.

Una dintre cele mai importante decizii ale acestui summit este înființarea unui fond de inovare NATO, unde aliații vor putea sprijini start-up-urile care lucrează la tehnologii emergente și perturbatoare cu dublă utilizare în domenii-cheie pentru securitatea lor.

Alianța Nord-Atlantică a decis, de asemenea, să încurajeze cooperarea tehnologică între țările membre, promovarea interoperabilității și încurajarea dezvoltării și adoptării soluțiilor tehnologice care răspund nevoilor militare de acum și din viitor. În acest scop va fi lansat un accelerator civil-militar de inovare a apărării pentru Atlanticul de Nord.

În ceea ce privește relația cu Rusia, Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat, potrivit Cursdeguvernare.ro, că „NATO rămâne angajat în abordarea sa duală, de descurajare și de dialog.”

Referitor la Ucraina, oficialul a ținut să precizeze că Rusia nu are un cuvânt de spus în ceea ce privește primirea de noi membri.

Contracararea expansiunii economice a Chinei

Decizia adoptată la Bruxelles privind relația China din punct de vedere militar survine după ce, în cadrul summitului G7 desfăşurat în Marea Britanie (11-13 iunie), liderii naţiunilor puternic industrializate au adoptat un plan masiv de investiţii destinat ţărilor aflate în dezvoltare, o iniţiativă care are rolul de a reduce influenţa din ce în ce mai mare a Chinei.

Planul, propus de Statele Unite, va oferi naţiunilor în curs de dezvoltare din America Latină şi Caraibe, Africa şi zona Indo-Pacifică, fonduri pentru infrastructură.

Se estimează că aceste țări au nevoie de 40 trilioane de dolari pentru îmbunătăţirea infrastructurii locale. Iniţiativa G7 este intitulată Build Back Better World (B3W).

China are deja un plan similar, numit Belt and Road. Acest plan a fost introdus în 2013. De atunci, peste 100 de ţări au semnat acorduri economice cu China în cadrul acestui proiect care presupune, de asemenea, investiţii în infrastructură, precum construcţia de căi ferate, porturi sau autostrăzi. Proiectul chinez funcţionează prin credite acordate de Beijing şi implică firme chineze de stat.

Anul trecut, peste 2,600 de proiecte parte a planului Belt and Road, în valoare de 3,7 trilioane de dolari, erau în derulare. 20% dintre acestea au fost serios afectate de pandemie COVID, conform Reuters, citat de Digi24.ro.

B3W îşi propune ca până în 2035 să atragă capital privat care să investească în proiecte de mediu, sănătate, tehnologie digitală şi care promovează egalitatea de gen. Această inițiativă a G7 se vrea o alternativă economică la „lipsa de transparenţă, politicile precare de mediu, condiţiile improprii de muncă şi abordării coercitive” specifice modelului chinezesc.

Relaţiile Canadei cu China sunt afectate de o criză fără precedent, după arestarea la sfârşitul lui 2018 a fostului diplomat canadian Michael Kovrig şi a canadianului Michael Spavor, acuzaţi de spionaj, la câteva zile după arestarea, pe aeroportul din Vancouver, a lui Meng Wanzhou, directoare financiară a gigantului chinez al telecomunicaţiilor Huawei şi fiica fondatorului companiei.

În martie a.c., Canada, alături de SUA, Marea Britanie și Uniunea Europeană, au escaladat criticile la adresa Beijingului pentru abuzurile asupra etnicilor musulmani uiguri din provincia Xinjiang și au impus sancţiuni împotriva mai multor oficiali din China.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introduceti comentariul
Introdu numele

three + two =