Recentele alegeri desfășurate în România au arătat amploarea pe care curentul așa-zis suveranist, format din partide extremiste, izolaționiste și anti-occidentale, o are în rândul cetățenilor români din țară și din diaspora. Potrivit acestor partide, România a ajuns o „sclavă”, o „colonie”, pierzându-și suveranitatea și bogățiile în favoarea Uniunii Europene. Afirmaţii mincinoase, pe care cifrele economice nu le susțin. Explicații.
Odată cu aderarea sa la Uniunea Europeană în 2007, România a pășit într-o nouă etapă a dezvoltării sale economice și sociale. Una dintre cele mai palpabile consecințe ale aderării la UE a fost accesul la fonduri europene, care au contribuit în mod esențial la modernizarea infrastructurii din România și au sprijinit firmele românești pentru a se adapta la cerințele pieței europene.
Dacă ne uităm la contribuțiile la bugetul UE vs. fondurile europene atrase, rezultă o situație net favorabilă României. Astfel, așa cum arată o analiză Europuls – Centrul de Expertiză Europeană, de la aderarea sa în 2007, România a contribuit cu puțin peste 30 de miliarde de euro și a primit înapoi puțin peste 90 de miliarde de euro. Cu alte cuvinte, România a primit circa 60 de mi-liarde euro mai mult decât a plătit, ceea ce înseamnă că pentru fiecare euro cu care a contribuit, a primit înapoi 3 euro.
În ceea ce privește Produsul intern brut (PIB), acesta a crescut în intervalul 2007-2023 de la 113 miliarde de euro, la 236,4 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o dublare. Reamintim că PIB-ul este un indicator macroeconomic utilizat pentru evaluarea stării de sănătate a economiei unei țări, fiind definit ca valoarea tuturor bunurilor şi serviciilor produse în economie, mai puţin valoarea acelor bunuri sau servicii folosite in crearea lor.
Această tendință a avut un impact po-zitiv asupra nivelului salariilor în țară, cu salariul minim pe economie crescând de la 390 de lei brut în 2007 la 3,300 lei brut în prezent, adică de exact zece ori.
Așa cum o analiză publicată de platforma Termene, se poate veni cu contra-argumentul că majorarea salariilor reprezintă o ajustare în funcție de inflație. „Chiar dacă inflația joacă rolul său în orice majorare de la an la an a veniturilor salariale, perspectiva corectă ne-o dă analizarea puterii de cumpărare care demonstrează că traiul românilor s-a îmbunătățit consistent în perioada mențio-nată”, se arată în această analiză.
Astfel, potrivit unui studiu realizat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, citat de Termene, la intrarea în Uniunea Europeană puterea de cumpărare din România era echivalentul a 44% din media UE. În 2024, acest indicator a ajuns la 80%, ceea ce înseamnă aproape o dublare.
Mai mult decât atât, România este cea mai puternică forță economică din Balcani din punct de vedere al convergenței economice (măsurată prin PIB/capita la standardul puterii de cumpărare), așa cum arată date publicate de Eurostat. România a urcat la un nivel al PIB/capita de 78% din media UE, față de 55% cât avea acum 10 ani, nivelul acestui indicator crescând cu peste 40%. Dintre statele din Europa Centrală și de Est, România este depășită doar de Cehia (81%) și Polonia (80%), se menționează în analiza Termene.
Integrarea României în Uniunea Europeană a deschis drumul către libertatea de circulație a mărfurilor, serviciilor, capitalului, dar și a persoanelor. Pentru tineri în special, aderarea la UE a adus beneficii multiple: aceștia pot să călătorească oriunde în UE (tinerii de 18 ani pot beneficia de un bilet de tren gratuit prin programul programul Discover EU), pot să studieze oriunde în UE, pot să beneficieze de o bursă Erasmus+ și astfel să experimenteze în mod gratuit de un schimb de experiență într-o universitate din blocul comunitar european, pot să facă voluntariat oriunde în UE și pot să beneficieze de un internship sau de un loc de muncă stabil oriunde în UE. O diplomă sau o ca-lificare obținută în România este recunoscută la nivelul Uniunii, ceea ce facilitează mobilitatea studenților sau absolvenților români pe piața europeană a muncii, notează Europuls.
Conform datelor disponibile, în anul 2000, aproximativ 12,500 de studenți români erau înscriși în instituții de învățământ superior din afara țării. Până în 2016, acest număr a crescut la peste 34,000 de studenți. În 2022, aproape 36,000 de studenți români studiau în străinătate, ceea ce înseamnă că unul din 15 tineri români alege să își continue studiile peste granițe. Uniunea Europeană este așadar un motor al oportunităților și educației în România.
Desigur, România mai are încă un drum considerabil de parcurs la nivel economic și social pentru a asigura cetățenilor săi un nivel de trai comparabil cu cel din vestul Europei, însă problemele pe care le are România nu sunt din cauza Uniunii Europene. Din contră, apartenența la UE a generat în acești 18 ani o bunăstare reală și incontestabilă. În România anului 2024 se trăiește mai bine decât în cea de acum zece ani, iar în România de acum zece ani era mai bine decât în cea cu zece ani înainte. Ameliorarea nivelului de trai și dezvoltarea economică a țării se datorează integrării sale în UE și conectării sale la valori occidentale, nicidecum la „înțelepciunea rusă”.
