Cum se măsoară contagiozitatea unei boli infecțioase și care este numărul de reproducere de bază pentru COVID-19? Ce factori determină rata mortalității la nivel global cauzată de noul coronavirus?
Cercetătorii măsoară contagiozitatea unei boli infecțioase determinând numărul său de reproducere de bază sau R0 (eng. R naught). Acest număr arată câte persoane sunt infectate, în medie, de o persoană bolnavă, într-o populație nevaccinată sau care nu are imunitate împotriva unui virus.
Dacă R0 este egal cu unu, se estimează că fiecare caz de infecție existent va provoca o nouă infecție. Boala va continua să existe, dar nu va fi un focar și nu se va declanșa o epidemie. Dacă R0 este peste unu, fiecare individ infectat va îmbolnăvi, în medie, cel puțin o altă persoană, și deci virusul este probabil să se răspândească, iar apariția unui focar și a unei epidemii este posibilă. Dacă este sub unu, răspândirea este mai puțin probabilă, boala se va estompa și va dispărea în cele din urmă.
R0 se calculează luând în considerare mai mulți factori, ca de exemplu perioada de infecțiozitate: cu cât aceasta este mai lungă, cu atât valoarea R0 va fi mai mare. Un alt factor este modul de transmisie. Bolile care se răspândesc cel mai rapid și ușor sunt cele care se transmit prin aer, spre deosebire de cele transmise prin fluide corporale, precum Ebola sau HIV. Un al treilea factor este rata de contact. Dacă o persoană infectată cu o boală contagioasă intră în contact cu mai multe persoane care nu sunt infectate (sau vaccinate atunci când un vaccin este disponibil), boala se va răspândi mai repede. Dacă persoana respectivă stă acasă, este internată într-un spital sau se află într-un loc desemnat de carantină în timp ce este contagioasă, boala se va răspândi mai lent. O rată mare de contact va contribui la o valoare R0 mai mare.
Pentru COVID-19, R0 se situează între 2 și 2,5, un număr considerat relativ ridicat. Luând în calcul nivelul maxim de 2,5 estimat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), noul coronavirus ar avea o rată de infectare comparabilă cu cea a pandemiei de influenza din 1918 (între 2 și 3), dar s-ar situa la nivelul inferior al estimărilor pentru SARS (între 2 și 5). R0 pentru gripa sezonieră este de 1,3.
Perioada medie de incubație a noului coronavirus (adică timpul de la infecție până la apariția simptomelor) este de cinci până la șapte zile, iar cea maximă de 14 zile. Intervalul serial (timpul dintre cazurile succesive) pentru virusul care cauzează COVID-19 este estimat la 5-6 zile. În ceea ce privește transmiterea noului coronavirus înainte de apariția simptomelor, aceasta este posibilă, însă nu pare a fi un factor principal de transmitere, ca în cazul gripei.
Potrivit OMS, rata mortalității la nivel global cauzată de COVID-19 este cuprinsă între 3-4%. În comparație, gripa sezonieră provoacă decesul în mai puțin de 1% din îmbolnăviri. Experții avertizează însă că rata mortalității în cazul noului coronavirus este variabilă, în funcție de calitatea sistemului medical, măsurile de prevenție luate, profilul populației (ponderea categoriilor vulnerabile), dar și numărul de teste efectuate.
Deoarece simptomele acestei boli pot fi de multe ori ușoare, numeroase cazuri sunt nediagnosticate. Este deci probabil ca rata mortalității reale să fie mai aproape de 1%. Coreea de Sud, de exemplu, a lansat un program de testare publică în masă, fiind țara care a efectuat cele mai multe teste. Rata mortalității în această țară a rămas sub un procent.
În Italia însă rata mortalității a depășit 10%. Pe lângă ritmul lent de testare de la începutul epidemiei, această țară are și cea mai îmbătrânită populație din Europa, cu aproximativ un sfert din rezidenții săi în vârstă de 65 de ani sau mai mult. Se știe că cu cât o persoană este mai în vârstă, cu atât este mai probabil ca infecția să se manifeste mai sever.
Reamintim că potrivit OMS, 80% dintre infecțiile COVID-19 sunt ușoare sau asimptomatice, 15% sunt infecții severe, necesitând oxigen, și 5% sunt infecții critice, necesitând ventilație.
Acest articol a fost revizuit de dr. Alexandru Nicolescu-Zinca, director la Super-cliniques GMF-Réseau.