Noul coronavirus s-a extins cu repeziciune în afara Chinei, punând în alertă numeroase țări. Nu există în acest moment un tratament specific sau un vaccin pentru boala COVID-19. Online circulă însă tot felul de presupuse leacuri, izvorâte fie din șarlatanie, fie din ignoranță. Așadar, cum ne putem proteja de acest virus?

Mitul nr. 1: Usturoiul

Usturoiul, așa cum chiar Organizația Mondială a Sănătății (OMS) o afirmă, este un aliment benefic pentru sănătatea noastră, având potențiale efecte antimicrobiale. Totuși, nu există niciun fel de date științifice care să ateste că mâncatul de usturoi poate proteja de COVID-19.

Consumați-l pentru că este un aliment sănătos, dar nu faceți greșeala de a substitui usturoiul măsurilor de protecție și sfaturilor medicale care funcționează, căci exact așa îl transformăm în ceva cu potențiale efecte negative.

Mitul nr. 2: Apa băută la fiecare 15 minute

Hidratarea este foarte importantă și de aceea specialiștii recomandă 3 litri de fluide zilnic pentru bărbați și 2 l pentru femei – cantități ce pot varia funcție de climat, activitate fizică, stare de sănătate.

Nu există însă niciun mecanism biologic în sprijinul ideii că bând apă eliminăm virusul sau îl trimitem în stomac unde moare. Infecția cu acest coronavirus intră în organism via tractul respirator – atunci când respirăm deci. Uneori virușii pot intra pe cale orală, însă băutul de apă constant nu reprezintă o măsură de prevenție.

Se știe că porțiile generoase de legume și un consum zilnic adecvat de fructe și apă sunt bune pentru sănătate, pentru a avea un organism puternic, capabil să facă față unei infecții. Rețineți însă că nu există un aliment special care să ajute în combaterea acestui virus și nici băutul de apă la un interval anume.

Mitul nr. 3: Ingerarea argintului coloidal

Argintul coloidal se referă la particule foarte mici din acest metal suspendate în lichid. Utilizarea sa împotriva COVID-19 a fost promovată în cadrul emisiunii televanghelistului american Jim Bakker, unde un invitat a afirmat că argintul coloidal omoară virusului în 12 ore. De acolo, ideea că această substanță reprezintă un tratament eficace împotriva infecțiilor cu noul coronavirus s-a răspândit cu repeziciune pe Facebook, în special în grupuri cu tentă conspiraționistă și antivaccinuri.

Se spune despre argintul coloidal că întărește sistemul imunitar și are efecte antibacteriene, antifungice, antivirale și antiinflamatoare, putând astfel trata tot felul de afecțiuni. Nu există însă dovezi științifice în acest sens și spre deosebire de fier sau zinc, argintul nu este un metal care să aibă vreo funcție în corpul uman. Mai mult, argintul coloidal ar putea provoca reacții adverse grave: leziuni la rinichi, convulsii și argyria, o boală rară care face ca pielea să devină albastră sau gri datorită supraexpunerii la acest metal.

În SUA, Food and Drug Administration și Federal Trade Commission au început să dea avertismente companiilor care vând produse sub falsa pretenție că pot trata sau preveni  infecțiile cu coronavirus. Una dintre companiile avertizate este chiar show-ul televanghelistului Jim Bakker, căruia inclusiv Procurorul General al statului New York i-a ordonat să înceteze promovarea argintului coloidal drept cură pentru COVID-19.

Alte companii care până în prezent au primit avertismente din partea FDA și FTC sunt: Guru Nanda, Vivify Holistic Clinic, Herbal Amy; Xephyr, în business sub numele de N-Ergetics, Vital Silver și Quinessence Aromatherapy.

Mitul nr. 4: Apa caldă și căldura

Băile fierbinți, statul la soare, băutul de apă caldă, ba chiar și folosirea uscătorului de păr, toate sunt promovate pe rețelele de socializare ca leacuri împotriva infecțiilor cu coronavirus, sfaturile venind, chipurile, de la un doctor chinez aflat în prima linie a bătăliei împotriva COVID-19 în Wuhan. O altă variantă ce include și evitarea înghețatei și a altor alimente reci a fost atribuită UNICEF-ului și distribuită cu înverșunare pe Facebook și Twitter – UNICEF a dezmințit o asemenea comunicare și a avertizat că respectivele sfaturi nu au o bază științifică.

Mitul a pornit cel mai probabil de la faptul că influenza se estompează vara (de unde și caracterul ei sezonier), deoarece vremea caldă și umedă împiedică răspândirea picăturilor respiratorii (de la tuse și strănut) și deci și a virusului. De asemenea, odată cu anotimpul cald și activitățile umane se schimbă: petrecem mai mult timp afară, în aer liber, și mai puțin în interior, în proximitatea altor persoane. Nu se știe însă ce impact va avea vremea caldă asupra acestui nou coronavirus, dacă va opri răspândirea lui. Nici SARS și nici MERS – celelalte două noi coronavirusuri apărute în ultimii ani – nu s-au dovedit a fi sezoniere.

În orice caz, expunerea la soare sau băutul de lichide calde cu scopul de a face organismul mai puțin ospitalier pentru virus, nu funcționează. Odată ce acesta a intrat în corp infectând o persoană, nu avem la dispoziție vreo modalitate de a-l ucide. Pur și simplu organismul – sistemul imunitar – trebuie să lupte pentru a-l învinge. Ce se pot trata sunt simptomele: febra, dificultățile respiratorii, durerea etc. Potrivit OMS, 80% dintre cazuri se vindecă fără vreun tratament special.

În afara corpului uman, pentru a-l distruge, este nevoie de o temperatură de circa 60 de grade Celsius, mult peste temperatura unei băi. Totuși, spălarea așternuturilor și a prosoapelor la 60 de grade Celsius este o idee bună, căci așa se poate distruge orice virus.

Ce funcționează?

● În primul rând, spălatul des pe mâini, după ce vă suflați nasul, ați tușit sau strănutat, după ce ați pus mâna pe bani, înainte de a mânca sau a găti, după activități sociale sau profesionale care includ interacțiuni umane multiple sau contactul cu suprafețe publice, precum mijloacele de transport în comun, înainte și după vizitarea sau îngrijirea prietenilor sau rudelor bolnave. Apa și săpunul sunt sfinte. Dacă nu aveți posibilitatea să vă spălați mâinile, folosiți un dezinfectant cu un conținut de cel puțin 60% alcool. Atenție însă, nu plecați urechea la rețete homemade pe bază de votcă sau alte băuturi, acestea nu conțin un procentaj adecvat de alcool (votca nu are mai mult de 40% alcool).

● Atunci când tușiți sau strănutați, acoperiți-vă gura și nasul cu cotul sau cu batiste de hârtie pe care le aruncați, nu cu mâna cu care apoi veți atinge diverse obiecte.

● Evitați să vă atingeți fața cu mâinile nespălate.

● Nu folosiți aceleași tacâmuri, pahare sau prosoape cu alte persoane.

● Evitați, pe cât posibil, contactul cu persoane cu simptome de gripă sau răceală.

● Dacă prezentați simptome – tuse și febră – purtați o mască pentru a evita să-i îmbolnăviți pe alții. Stați acasă, contactați medicul de familie sau sunați la Info-Santé 811 pentru a vorbi cu o infirmieră (numărul funcționează și în celelalte provincii, excepție făcând Ontario, unde trebuie sunat la 1-866-797-0000 – Telehealth Ontario). Serviciul este gratuit și disponibil la orice oră din zi și din noapte. Situațiile de urgență trebuie însă adresate la 911.

● Protejați și îngrijiți-vă de membrii familiei, prietenii sau vecinii vârstnici și suferinzi de boli cronice. Ei sunt cei mai vulnerabili în fața acestui coronavirus.

● Nu contribuiți la dezinformare și manipulare. Consultați surse sigure, unde informațiile sunt verificate, științifice și actualizate în permanență precum:
Organizația Mondială a Sănătății (OMS): Coronavirus disease (COVID-19) outbreak
Guvernul Canadei: Coronavirus disease (COVID-19): Symptoms and treatment
Guvernul Quebecului: Coronavirus 2019 – Information à la population
Pentru situația din România, puteți consulta site-ul Institutului Național de Sănătate Publică: Infecția cu noul coronavirus (SARS-CoV-2), precum și cele ale Ministerului Sănătății și MAE.

Dacă avalanșa de informații despre COVID-19 și natura lor vă provoacă anxietate și încercați o stare de panică sau depresie, puteți suna la Info-Social 811. Serviciul este gratuit, confidențial, disponibil 24 de ore din 24 și vă oferă posibilitatea să vorbiți cu un specialist în intervenție psihosocială.

Acest articol a fost revizuit de dr. Alexandru Nicolescu-Zinca, director la Super-cliniques GMF-Réseau.

CITIȚI ȘI:

Coronavirusul din China: cum se transmite și cum ne protejăm?
De ce antibioticele nu pot trata infecțiile virale?