Așa cum aminteam în articolul Hipertensiunea arterială, o boală gravă ce poate ucide, hipertensiunea arterială (HTA) poate fi esențială și secundară. Cea esențială reprezintă creșterea valorilor tensiunii arteriale care nu are o cauză identificabilă (și tratabilă), cum ar fi anumite boli renale, endocrinologice, vasculare, anumite medicamente etc., cazuri în care HTA este secundară.
Până nu demult, eram obișnuiți ca hipertensiunea esențială să fie apanajul vârstei înaintate, însă prezența unor importanți factori de risc în rândul tinerilor și chiar al copiilor a făcut ca vârsta de debut a hipertensiunii arteriale să scadă. Acești factori de risc sunt: obezitatea, sedentarismul, aportul de sare în exces, stresul, la care se adaugă fumatul și consumul excesiv de alcool pentru adolescenți și tineri.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), tensiunea arterială crescută reprezintă principala cauză de mortalitate cardiovasculară. Ea poate provoca accidente vasculare cerebrale, infarct de miocard, insuficiență cardiacă și renală.
HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ LA COPII
Tensiunea crește pe măsură ce copiii înaintează în vârstă, iar acest lucru este perfect normal. Pentru a pune unui copil diagnosticul de HTA este necesar ca acesta să aibă o tensiune arterială mai mare decât cea înregistrată pentru mai mult de 95% dintre copiii de aceeași vârstă, sex și înălțime.
La copii mai mici de zece ani hipertensiunea arterială este deseori legată de alte afecțiuni cum ar fi: boli cardiovasculare, de rinichi, tulburări genetice sau hormonale. Ea este deci secundară iar combaterea sa implică tratarea bolii principale.
La copii mai mari și la adolescenți, mai ales la cei supraponderali, cauza exactă a hipertensiunii arteriale este deseori necunoscută, în aceste cazuri fiind vorba de hipertensiune esențială.
Sedentarismul și obezitatea sunt, în principal, de blamat pentru acest tip de hipertensiune. Mulți copii preferă să petreacă ore întregi în fața calculatorului sau televizorului, în defavoarea practicării unui sport ca activitate recreativă sau de performanță. Rețineți că majoritatea copiilor au nevoie de cel puțin 30-60 minute de activitate fizică în fiecare zi. Timpul pe care un copil îl petrece în fața televizorului sau a calculatorului trebuie sever restricționat, la maxim două ore pe zi (iar înaintea vârstei de doi ani ar trebui să tindă spre zero).
Potrivit Agenției canadiene de sănătate publică, în 2017, 60% dintre canadienii cu vârste între 5 și 17 ani erau supraponderali sau obezi. Din 1979, rata obezității la copii s-a triplat în Canada, ajungând ca în 2016, un copil din șapte să fie obez. Aceste cifre sunt îngrijorătoare, având în vedere că excesul de greutate din copilărie tinde să se mențină la maturitate, cu tot cortegiul de afecțiuni ce-l poate antrena, inclusiv hipertensiunea arterială.
Schimbările în dietă și pierderea în greutate (în cazul copiilor supraponderali sau obezi) sunt, de asemenea, esențiale în combaterea HTA. Evitați să îi hrăniți cu snacks-uri bogate în grăsimi, cu dulciuri, băuturi răcoritoare, pâine albă, rafinată. Încercați să-i obișnuiți cu fructe și legume. În același timp, o dietă sănătoasă necesară pentru diminuarea tensiunii arteriale trebuie să includă și reducerea cantității de sodiu (sare) din dieta copilului: între 4 și 8 ani aceștia nu ar trebui să consume mai mult de 1,2 mg de sare pe zi, iar cei mai mari nu mai mult de 1,5 mg pe zi. Atenție nu numai la sarea pe care o folosiți când gătiți, ci și la cea existentă în conserve, chipsuri, fast-food, populare în rândul copiilor. Fără un tratament adecvat, hipertensiunea arterială esențială la copii se poate menține pe măsura înaintării în vârstă. Problemele care pot să apară la maturitate – dacă hipertensiunea arterială nu este tratată la timp în copilărie – ar putea include: accident vascular cerebral, atac de cord, insuficiență cardiacă, boli de rinichi.
CITIȚI ȘI: Hipertensiunea arterială indusă de sarcină
HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ LA TINERI
Din ce în ce mai mulți tineri adulți dezvoltă hipertensiune arterială devenind candidați perfecți pentru o boală coronariană. Procentual, numărul tinerilor adulți (între 18 și 35 de ani) care suferă de hipertensiune este mai scăzut decât cel al adulților cu vârste peste 35 de ani, însă el este în creștere iar depistarea și importanța acordată problemei sunt și ele mai reduse.
Conform unui studiu realizat de Universitatea din Carolina de Nord (SUA) pe un eșantion de 14.000 de americani cu vârste între 24 și 32 de ani, un tânăr adult din cinci suferă de hipertensiune, și doar o treime dintre ei sunt conștienți de această problemă de sănătate. Procentul de circa 19% adulți tineri identificați ca fiind hipertensivi trage un semnal de alarmă iar cercetătorii cred că în spatele problemei se ascunde, de foarte multe ori, obezitatea.
În unele cazuri doctorul poate recomanda un tratament medicamentos, însă modificările stilului de viață sunt critice în prevenirea HTA și menținerea sub control a tensiunii pentru cei deja atinși. Recomandările pentru tinerii care suferă de această boală sunt la fel ca cele pentru orice alt pacient de HTA. Ele merită însă reamintite:
■ Scăderea nivelului de sare, indiferent că vorbim de sarea pe care o folosim la gătit sau cea care se găsește în murături, conserve sau alte alimente cumpărate. Țintiți pentru o cantitate de sare situată între 2 și maxim 4 grame pe zi.
■ Scăderea în greutate
■ Adoptarea unui regim alimentar ponderat, bogat în fructe și legume
■ Creșterea activității fizice
■ Oprirea fumatului
■ Reducerea cantității de alcool. Bărbaților li se recomandă nu mai mult de 20 ml de etanol pe zi (echivalentul a 500 ml bere/ 200 ml vin), în timp ce femeilor și persoanelor mai slabe li se recomandă jumătate din cantitate – 10 ml etanol.
■ Reducerea stresului, acesta fiind unul dintre factorii care se leagă de HTA, însă trebuie reținut și faptul că stresul crește pe moment tensiunea. Pentru a vorbi de hipertensiune este necesară monitorizarea pacientului timp de mai multe luni și măsurarea mai multor valori.
Acest articol a fost revizuit de dr. Alexandru Nicolescu-Zinca, director la Super-cliniques GMF-Réseau.
