Hipertensiunea arterială indusă de sarcină (HIS) este o problemă care apare la unele femei în timpul sarcinii, în special în a doua jumătate a ei. Atunci când este severă, HIS necesită tratament. Poate fi, de asemenea, un simptom al preeclampsiei, o problemă cu potențial letal pentru mamă și făt.  Ambele afecțiuni se pot dezvolta gradual sau pot apărea brusc atât în forma medie cât și în cea severă.

CE ESTE HIS?
În mod normal, hipertensiunea arterială indusă de sarcină nu este periculoasă. Ea trebuie însă monitorizată atent, pentru că poate fi primul semn de preeclampsie, o afecțiune mult mai serioasă. După naștere, în circa 12 săptămâni, valorile tensiunii revin la normal.

Valorile tensionale de 140/90 mmHg sau mai mari sunt clasificate ca hipertensiune arterială medie, iar cele peste 160/110 mmHg ca hipertensiune arterială severă. În forma sa severă hipertensiunea arterială limitează rezervele de oxigen ce ajung la făt, încetinind creșterea acestuia. Ea poate duce și la o dezlipire prematură de placentă și nou născuți morți. Din aceste motive, dacă tensiunea diastolică depășește 100 mmHg, medicul va prescrie un tratament medicamentos.

  CITIȚI ȘI: Hipertensiunea arterială, o afecţiune gravă ce poate ucide

CE ESTE PREECLAMPISIA?
Preeclampsia este definită ca hipertensiunea arterială (peste 140/90 mmHg) nou instalată, de obicei după 20 de săptămâni de sarcină și care asociază frecvent albuminurie (proteine în urină). În forma cea mai severă, preeclampsia este o afecțiune cu potențial letal. Ea crește riscul de apariție a convulsiilor (eclampsia).

Preeclampsia apare numai în timpul sarcinii și afectează aproximativ 5% din femeile gravide. Ea dispare în primele două săptămâni după naștere și nu duce, de obicei, la instalarea unei hipertensiuni cronice. Totuși, se consideră că femeile cu preeclampsie au un risc crescut de a dezvolta HTA cronică mai târziu, pe parcursul vieții.

CAUZE ȘI FACTORI DE RISC
Nu sunt încă pe deplin înțelese cauzele apariției preeclampsiei și a hipertensiunii arteriale din timpul sarcinii.  Opinia majoritară este că preeclampsia începe cu o dezvoltare insuficientă a placentei prin care nu circulă un flux de sânge în limite normale, dar care este cauza dezvoltării acestei placente anormale nu se știe, după cum nu se știe nici cauza apariției hipertensiunii arteriale la mamă.

Pe de altă parte, HIS și preeclampsia sunt mai frecvente în timpul primei sarcini și la femeile ale căror mame sau surori au avut HIS. Prin urmare, istoricul familial (genetic) este un factor de risc important în apariția acestor două afecțiuni. De asemenea, riscul este mai mare în cazul femeilor cu sarcini multiple, la mame adolescente și la femeile cu vârsta peste 40 de ani. Alte femei cu risc includ pe cele care suferă de hipertensiune arterială sau boli de rinichi înainte de a rămâne însărcinate.

SIMPTOME
Apariția hipertensiunii arteriale este de obicei asimptomatică. Simptomele de preeclampsie includ:
■ Edeme la nivelul mâinilor și a feței ce nu dispar în cursul zilei (dacă nu există alte semne de preeclampsie, umflarea este manifestarea unei sarcini normale);
■ Creșterea rapidă în greutate (mai mult de 1 kg pe săptămână sau mai mult de 3 kg pe lună);
■ Sângerare prelungită de la nivelul unei leziuni acute.

Odată cu scăderea fluxului sanguin către organe apar simptomele de preeclampsie severă precum:
■ Durere de cap puternică ce persistă după administrarea medicației antialgice;
■ Scăderea acuității vizuale sau vedere încețoșată, apariția petelor în câmpul vizual sau perioade de orbire;
■ Scăderea volumului urinar (mai puțin de 470 ml în 24 de ore);
■ Dificultăți de respirație, în special în poziție culcată.

  CITIȚI ȘI: Hipertensiunea arterială la copii și tineri și consecințele ei severe

TRATAMENT ȘI PROFILAXIE
În cazul hipertensiunii, foarte importante sunt dieta echilibrată – săracă în sodiu și bogată în fructe și legume – și exercițiile fizice ușoare – ca mersul pe jos, de exemplu. De multe ori, aceste două elemente pot fi suficiente pentru controlul hipertensiunii. Rețineți că scăderea tensiunii scade și riscul apariției preeclampsiei. HTA medie din cursul sarcinii nu necesită de obicei tratament. Dacă însă crește rapid depășind 140/100 mmHg se impune medicația antihipertensivă. 

În cazul preeclampsiei, cercetări recente au arătat că suplimentele de calciu și doze mici de aspirină oferă o profilaxie adecvată la femeile cu risc crescut de apariție a acestei boli. Odată instalată însă, monitorizarea atentă a gravidei este absolut necesară. Singurul tratament curativ al preeclampsiei este nașterea, dar există totuși opțiuni medicamentoase. Reducerea activității fizice este foarte importantă în cazul preeclampsiei medii, în vreme ce pentru forma moderat-severă repaosul fizic, medicația și spitalizarea se impun.

DE ȘTIUT
Presiunea arterială este presiunea exercitată de sânge asupra pereților arteriali, pe măsură ce acesta este pompat de inimă în organism. Presiunea sanguină se măsoară în milimetri mercur (mmHg) și este înregistrată sub forma a două valori, sistolică şi diastolică. Cea sistolică se referă la presiunea sângelui atunci când inima bate pentru a pompa sângele în organism; cea diastolică se referă la presiunea sângelui între contracţii-bătăi.

Se consideră hipertensiune arterială (HTA) creșterea presiunii maxime (sistolică) peste 140 și/sau minime (diastolică) peste 90 mmHg.

HTA este cea mai răspândită boală cronică. Ea este recunoscută ca factor de risc major pentru cazurile de atac de cord (infarct miocardic), insuficiență cardiacă, anevrisme ale arterelor, boală arterială periferică și este cauza bolilor renale cronice. Chiar și o creștere moderată a valorilor tensiunii este asociată cu o speranță de viață mai redusă.

În marea majoritate a cazurilor (peste 90%), hipertensiunii arteriale nu i se poate preciza cauza; este așa numita hipertensiune arterială esențială. Una din cele mai admise idei este „teoria mozaicului”, în care factorii predispozanți sau determinanți ar fi ereditatea, factori vasculari, stările emotive repetate, unele tulburări suprarenale, regim hipercaloric, aport excesiv de sare în   alimentație. În 10% din cazuri HTA este secundară, determinată de alte afecțiuni – renale, endocrine, congenitale, anomalii ale aortei sau de scăderea elasticității aortei, întâlnită la vârstnici și în diverse afecțiuni cerebrale.

Acest articol a fost revizuit de dr. Alexandru Nicolescu-Zinca, director la Super-cliniques GMF-Réseau.