Estimările Fondului Monetar Internațional (FMI) plasează Canada înaintea statelor Unite și a Marii Britanii. În același timp, tarifele anunțate de Trump reprezintă o amenințare majoră ce planează asupra economiei canadiene.

În acest an, Canada va avea economia cu cea mai mare creștere din G7 și alte țări dezvoltate, de 2,4%, potrivit proiecțiilor acestei instituții financiare internaționale. Economia SUA va ocupa locul al doilea, cu 1,9%, iar cea a Marii Britanie va fi a treia, cu o creștere de 1,5%, scrie Financial Post.

Economiștii din sectorul privat se așteaptă la o creștere de 1,7%.

Previziunea pentru creșterea globală ale FMI se situează la 3,3%, iar cele pentru economiile în curs de dezvoltare și emergente vor crește cu 4,3% în acest an.

Economia globală se îndreaptă spre o „aterizare ușoară”, este de părere FMI, însă avertizează că există riscuri privind inflația, în special în țările dezvoltate.

În 2024 economia Canadei s-a dovedit foarte rezilientă

Inflația s-a situat în intervalul țintă de 1% până la 3% stabilit de Banca Canadei pe tot parcursul anului trecut.

Cu inflația stabilizată la 2%, Banca Canadei a fost prima bancă centrală din G7 care și-a redus dobânda de referință, pe care a scăzut-o de cinci ori la rând, de la 5% la 3,25%. Economiștii din sectorul privat se așteaptă la noi reduceri în 2025, dobânda de referință atingând 2,75% până la jumătatea acestui an, ceea ce reprezintă mijlocul intervalului de 2,25 – 3,5% în care se încadrează rata nominală neutră a dobânzii, potrivit Băncii Canadei.

Ocuparea forție de muncă a înregistrat câștiguri semnificative, cu 330,000 de locuri de muncă create în ultimul an. În plus, salariile ajustate în funcție de inflație sunt acum cu 5% peste nivelurile celor de dinaintea pandemiei.

Produsul intern brut (PIB) real a crescut cu o rată medie anualizată de aproape 2% în primele trei trimestre ale anului 2024. Creșterea economică prevăzută de FMI pentru 2024 a fost de 1,3%.

În ceea ce privește datorita publică netă exprimată în funcție de produsul interior brut, Canada se situează la cel mai bun nivel din țările G7: cea a guvernului federal reprezintă 14,4% din PIB, iar cea a tuturor administrațiilor canadiene (datoria publică totală) este de 32,0%. Spre comparație, cea a Germaniei, țara situată imediat după Canada, este de 45,6%, iar cea a Japoniei, țara cea mai îndatorată din G7, este de 155,8%.

O amenințare majoră planează însă asupra economiei canadiene

Rezultatele alegerilor de anul trecut au fost considerate de FMI ca un risc de potențiale perturbări comerciale. Într-adevăr, asupra situației economice pozitive a Canadei planează amenințarea lui Donald Trump de a instaura tarife agresive de 25% pe toate exporturile canadiene către SUA – tarife ce ar încălca prevederile USMCA (United States-Mexico-Canada Agreement). Inițial anunțată pentru 20 ianuarie, prima zi a noului mandat Trump, implementarea lor potențială s-ar putea produce la 1 februarie. Președintele american a menționat această dată în timp ce răspundea întrebărilor jurnaliştilor din Biroul Oval, acuzând din nou atât Canada, cât și Mexicul că nu reușesc să controleze în mod adecvat frontierele și că nu au oprit exporturile de fentanil.

Zilnic, 3,6 miliarde de dolari traversează frontiera dintre Canada și SUA, făcând ca legăturile economice între cele două țări să fie profunde. Acum însă, aceste legături sunt în pericol să se destrame, alterând în mod fundamental peisajul economic al Americii de Nord.

Ottawa se declară „gata să riposteze”, potrivit ministrului de Finanțe Dominic LeBlanc. Canada a anunțat deja un plan de consolidare a măsurilor de securitate la frontieră în valoare de peste un miliard de dolari americani. Dacă totuși administrația Trump va impune tarife, guvernul Trudeau și provinciile lucrează de câteva săptămâni la măsuri de represalii, la un răspuns tarifar în mai multe etape, care să evite, pe cât posibil, penalizarea nejustificată a consumatorilor canadieni. Mai întâi ar fi vizate importurile de produse americane cu o valoare anuală care variază între 35 și 40 de miliarde de dolari, iar dacă Washingtonul refuză să dea înapoi, măsurile canadiene ar putea afecta produsele americane în valoare totală de 110 miliarde de dolari.

Potrivit experților, un scenariu în care tarifele impuse de Trump ar fi de 10% ar declanșa o contracție estimată de 2,4 puncte procentuale a PIB-ului canadian pe parcursul a doi ani, punând în pericol aproximativ 500,000 de locuri de muncă din diverse sectoare.

Scenariul unor tarife de 25% ar fi și mai catastrofal, putând tripla pierderile de locuri de muncă la 1,5 milioane de posturi în Canada, provoca perturbări severe ale lanțului de aprovizionare, schimbări structurale permanente și o contracție a PIB-ului care ar depăși semnificativ 2,4%. Acest lucru ar necesita o intervenție agresivă a politicii monetare, care ar duce la o presiune inflaționistă semnificativă asupra canadienilor.

Nici SUA nu ar fi scutită de efecte economice dezastruoase: reducere a PIB-ului (de un punct procentual doar în cazul aplicării unor tarife de 10% pe mărfurile canadiene),o creștere a deficitului de ordinul trilioanelor și prețuri mai mari pentru consumatorii americani la o multitudine de bunuri, având în vedere că anul trecut importurile Statelor Unite din Canada s-au ridicat la 418 miliarde de dolari americani, iar exporturile la 354 de miliarde de dolari US.

Cât de reale sunt amenințările lui Trump? Este probabil ca în ciuda retoricii belicoase a președintelui SUA, astfel de tarife, largi și ridicate, să nu fie niciodată implementate, ci să fie folosite ca instrumente în renegocirile USMCA, prevăzute pentru 2026. Dar cu Donald Trump nimic nu e sigur.

CITIȚI ȘI:

Sondaj: Stilul de politică marca Trump, văzut ca un risc pentru Canada