De câteva săptămâni am intrat într-o stare de parțială nepăsare vizavi de politicile locale și transatlantice. După atâtea știri și comentarii care mai de care mai fantasmagorice, m-am trezit cu ochii-n soare. Câteva lucruri sunt însă certe. Privind la vecinii de la sud, o concluzie clară e că orice merge, orice se poate pe canalele media. Vorbele nu au nicio greutate, minciuna e acceptată și tolerată, albul e alb astăzi, mâine e negru, poimâine alb din nou. Același lucru se întâmplă însă și în România. Condamnații sunt la putere, ei fac legea, bunul simț așteaptă poate viitoarele alegeri.
Revenind la știri, am observat că alegem și credem ceea ce ne face să ne simțim bine. Refuzăm ceea ce ne agresează opiniile. Mai mult ca oricând, suntem închiși la opinii diferite. Presa centrală e fie coruptă, fie prea liberală, fie prea conservatoare, fie falsă. Fake news este expresia zilelor noastre. Canalele centrale de știri au ajuns să își piardă credibilitatea datorită taman modului profesionist și uneori plictisitor cu care tratează și comentează evenimentele. Acestora le lipsește sarea și piperul care se găsesc din belșug la canalele de așa zise știri alternative. Oricine poate să scrie și să spună orice. Se cheamă libertatea cuvântului, n’est-ce pas? La aceste canale alternative nu există autocontrol (și nu mă refer la autocenzură), nu există control extern și nu există o minimă etică. Scopul este de a influența audiența într-o direcție bine predeterminată și cu un scop cât se poate de concret. Prin urmare, am decis ca pentru o vreme să mă concentrez asupra știrilor locale de importanță capitală pentru comunitatea noastră: de pildă, nu ocoliți magazinele SAQ, unde găsiți și vinuri românești; doar se apropie sărbătorile de Paște și nu am vrea să rămâneți… pe uscat.