Motivele invocate de Donald Trump pentru a impune tarife vamale pe mărfurile canadiene nu sunt alceva decât pretexte. Scopul președintelui american este de a face o demonstrație de forță pentru a submina suveranitatea Canadei.
Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă marchează o schimbare fundamentală în politica internațională: reîntoarcerea la ceea ce se cheamă power politics – legea celui mai puternic sau legea junglei. Altfel spus, înseamnă reîntoarcerea la o lume împărțită în sfere de influență ale unor mari puteri, ce nu mai ține cont de state mai mici, alianțe, parteneriate sau drept internațional. O lume în care organismele internaționale sunt șubrezite până la anihilare iar cooperarea internațională scade dramatic.
Exemplele ce atestă această schimbare fundamentală și care reflectă noile ambiții imperialiste ale Washingtonului se înmulțesc pe zi ce trece: de la redenumirea Golfului Mexic în Golful Americii, la preluarea controlului asupra Canalului Panama, de la cumpărarea Groenlandei, la desființarea Fâșiei Gaza, strămutarea definitivă a cei peste două milioane de palestinieni și transformarea ei în „Riviera Orientului Mijlociu” sub control american, și desigur la anexarea Canadei, care ar deveni al 51-lea stat al federației americane.
Tarifele vamale reprezintă principalul instrument de politică externă prin care președintele Trump urmărește expansiunea teritorială americană (intenție exprimată în mod clar chiar în discursul său inaugural), anihilarea voinței unor state suverane și redesenarea hărții lumii.
De aceea motivele pe care acesta le-a invocat în decizia sa de a impune tarife de 25% asupra mărfurilor din Canada și de 10% pe energie (petrol, gaze naturale și hidro) nu sunt decât pretexte. Aceste motive s-au schimbat cu fiecare declarație a președintelui: ba este un război împotriva drogurilor, ba este vorba despre securizarea frontierei, deficitul comercial, faptul că băncile americane nu pot opera în Canada sau că produsele agro-alimentare americane nu sunt permise pe piața Canadiană.
Datele obiective, provenite nu doar de la instituții canadiene, ci și americane, contrazic afirmațiile lui Donald Trump. Afirmațiile lui sunt fie foarte exagerate, fie pur și simplu false, precum cele privind băncile și produsele agro-alimentare. Reamintesc că în 2008, Canada nu s-a confruntat cu o criză de proporția celei din SUA tocmai pentru că bancile de aici sunt supuse unor reglementări mult mai stricte. Băncile americane pot funcționa în Canada, atâta timp cât respectă regulile canadiene. În prezent, potrivit Asociației bancherilor canadieni, există aici 16 filiale și sucursale ale unor bănci americane, care gestionează active în valoare de aproximativ 113 miliarde de dolari canadieni.
Criza de fentanil și securizarea frontierei
Contribuția Canadei la criza de fentanil cu care SUA se confruntă este infimă – mai puțin de 1% din cantitea de fentanil aflată pe străzile Americii provine din Canada, așa cum datele de la U.S. Drug Enforcement Administration arată. Astfel, conform statisticilor federale americane, în 2024 autoritățile de la cele două frontiere au confiscat un total de 21,889 livre de fentanil (echivalentul a 9,928 de kg). Din această cantitate, 43 de livre (19 kg) au fost interceptate la granița cu Canada, iar 21,148 de livre (9,592 kg) la granița cu Mexicul.
Fentanilul este un drog extrem de periculos și letal. 19 kg pot face enorm de multe victime. Însă narațiunea de care se folosește Donald Trump că drogurile proliferează în Canada și că situația este scăpată de sub control este falsă.
Din 2018, 44 de laboratoare clandestine de fentanil au fost desființate de poliție sau de jandarmerie (GRC). Anul trecut, Canada a pus la punct un plan de investiții de 1,3 miliarde de dolari pentru securizarea frontierei care vizează detectarea și stoparea comerțului cu fentanil și care prevede, printre altele, crearea de către Santé Canada a unui Centru de profilare a drogurilor ce va putea conduce 2,000 de anchete anual, precum și a unei Unități de gestionare a riscurilor legate de substanțele chimice precursoare. De asemenea, acest plan masiv dotează GRC cu mai multe mijloace – elicoptere, drone, turnuri mobile de supraveghere și tehnologie antidronă, ce vor permite o supraveghere constantă între punctele de intrare. Este prevăzută și crearea unei Unități canado-americane de luptă împotriva cimei organizate transnaționale (dacă SUA dorește acest lucru), precum și ameliorarea capacității de schimburi de informații între autoritățile federale, provinciale și municipale cu Statele Unite și alți parteneri internaționali.
Deficitul comercial
Canada este al doilea cel mai important partener comercial al SUA și cea mai mare piață de export a lor.
Potrivit unei analize a băncii TD, în cursul primelor trei trimestre ale anului trecut, frontiera canado-americană a fost traversată de mărfuri în valoare de 800 de miliarde de dolari canadieni (600 de miliarde americani). Dacă includem și serviciile, atunci cifra totală se ridică la 910 miliarde de dolari canadieni (683 de miliarde americani). Aceasta înseamnă că zilnic importurile și exporturile dintre cele două țări ating 3,6 miliarde de dolari canadieni.
În aceeași perioadă (ianuarie-septembrie 2024), aproape 350 de miliarde de dolari americani în bunuri și servicii au traversat frontiera canadiană. 34 dintre cele 50 de stat americane vând mai multe produse Canadei decât oricărei alte țări din lume.
Comerțul dintre cele două țări este foarte integrat și în același timp și echilibrat. Din perspectivă americană, potrivit datelor de la Census Bureau citate de Banca TD, deficitul comercial cu Canada este prevăzut la aprovimativ 45 de miliarde de dolari americani (65 de miliarde canadieni), ceea ce reprezintă abia -0,2% din PIB-ul SUA. În 2023, acest deficit se situa la 41 miliarde de dolari americani.
Ce reprezintă aceste sume în totalul deficitului comerical al Statelor Unite? Un procent infim, de doar 4,1% (2023). În fapt, așa cum o analiză publicată de La Presse o arată, deficitul cu Canada este mai mic decât cel pe care SUA îl are cu Italia, Coreea de Sud sau Vietnam, ca să nu mai vorbim de cel cu China, care este cel mai mare și care se ridică la 252 de miliarde de dolari americani.
Argumentele invocate de președintele Trump pentru a justifica impunerea de tarife vamale pe mărfurile și energia canadiană nu stau în picioare. Amenințarea implementarii lor ba începând din prima zi a mandatului său, pe 20 ianuarie, ba pe 1 februarie, ba pe 4, pentru ca mai apoi să fie amânate pentru 30 de zile, creează instabilitate și incertitudine, două ingrediente care displac profund businessurilor și investitorilor. Această amenințare pe care Donald Trump o flutură la adresa Canadei reprezintă un gest intenționat de a face rău economiei canadiene și canadienilor. O demonstrație de forță și un atac direct la suveranitatea Canadei.
