Călin Georgescu, unul dintre cei patru candidați independenți la alegerile prezidențiale din România, a obținut cel mai bun rezultat atât la secțiile de votare din țară, cât și la cele din străinătate.

Cu o prezență la urne de 52,55%, primul tur al alegerilor prezidențiale s-a încheiat cu două surprize majore: Călin Georgescu, candidat independent, a obținut cele mai multe voturi, mergând în turul II alături de candidata USR Elena Lasconi. Pentru prima oară după 1989, PSD (în multiplele sale reîncarnări politice) nu va avea un reprezentant în finala prezidențială.

Peste 2,1 milioane de români au votat cu Călin Georgescu, cel care a cunoscut o ascensiune fulminantă pe ultima sută de metri a campaniei electorale. Un rezultat ce cu greu poate fi pus doar pe seama votului de protest și a unei prezențe, chiar foarte masive și eficiente, pe rețelele de socializare. Un rezultat ce cu siguranța va fi analizat și disecat în zilele următoare, pentru a găsi explicațiile unui procentaj pe care doar candidații cu o puternică structură politică în spate puteau să-l spere.

Discurs neolegionar, naționalist și pro-rus

Cătălin Georgescu s-a făcut cunoscut printr-un puternic discurs pro-rus și anti-Occident, un discurs antisemit, mistic, ce aminteşte de cele ale liderilor legionari ai anilor ’30.

Numele său a apărut de mai multe ori în spațiul public în ultimii 10-12 ani ca posibil premier, în medii ultra naționaliste și pro-ruse (ca de exemplu Sputnik, una din cele mai importante publicații de propagandă ale Rusiei putiniste). Ultima oară când Georgescu a fost asociat unei posibile poziții de premier a fost în decembrie 2020, la propunerea AUR.

Însă chiar și pentru AUR Călin Georgescu s-a dovedit a fi prea extremist, calificându-i pe liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu și pe mareșalul Ion Antonescu drept „eroi naționali” care „au făcut și fapte bune”. Mai mult, el a spus că „Zelea Codreanu s-a luptat pentru moralitatea fiinţei umane”, iar atunci când i s-a atras atenția că legionarii i-au asasinat pe Armand Călinescu şi Nicolae Iorga, el a răspuns: „Când istoria este mistificată, nu ai ce să discuţi”. (31 ianuarie 2022, în cadrul unei emisiuni la Antena 3).

Reamintim că în România „fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe” este o infracțiune prevăzută la articolul 5 din OUG 31/2002. Procurorii i-au deschis atunci dosar penal și, pe fondul tensiunilor apărute între el și Simion, Călin Georgescu s-a retras din AUR.

Iată ce spunea, în 2022, istoricul austriac Oliver Jens Schmitt într-un interviu pentru spotmedia.ro: „Subestimat de public, dar foarte prezent în mediile provinciale, este liderul autoproclamat al Mișcării pământul strămoșesc, Călin Georgescu. El se pune în scenă cu un limbaj clar neolegionar; imită chiar și modul lent de a vorbi al lui Codreanu; mișcarea sa folosește clar simbolistica neolegionară, cum ar fi culoarea verde, și se distinge prin strategii legionare, cum ar fi taberele de muncă, care sunt prezentate în mod mediatic. Mișcarea lui Georgescu este susținută de cunoscuți reprezentanți ai taberei naționaliste, printre care și vicepreședintele Academiei Române, Victor Voicu.

Spre deosebire de Simion, Georgescu se prezintă ca un lider hotărât « pentru neam și țară », călăuzit de Dumnezeu. Acest limbaj corespunde cu dicțiunea Legiunii, care este chiar mai clară la Georgescu decât în AUR”, afirma istoricul austriac.  

După ruperea de AUR, prezența lui Călin Gerogescu în mass media s-a estompat, însă ea a început să crească pe rețeaua de socializare chinezească TikTok, iar declarațiile sale controversate, bizare și îmbibate de teorii conspiraționiste au continuat să rezoneze.

Printre ele se numără și cele că marile organizații internaționale practică o manipulare globală sau că NATO și Uniunea Europeană nu reprezintă în mod corespunzător interesele României.

„Scutul Deveselu este o ruşine diplomatică. Scutul nu are nimic legat de apărare. Din contră, ne-a tras într-un conflict de care nu aveam nevoie. Scutul ca atare este o parte a politicii de confruntare. Scutul nu este o chestiune de pace, cum este prezentat de cei care au pupat ghiulul la diverse porţi”, spunea în februarie 2022 Georgescu, potrivit G4Media.

„Noi nu mai reprezentăm nimic pe plan extern, zero. Toate programele de guvernare aşa zise de 30 de ani nu au fost decât o listă privată de cumpărături, e escrocherie. Nici o ţară din blocul NATO care în eventualitatea în care va fi atacată de Rusia, vă asigur că NATO nu îi va lua apărarea”, susținea atunci Georgescu potrivit aceleiași surse citate.

Pozițiile sale anti-NATO sunt corelate cu cele pro-ruse și cu admirația pentru Putin: „Vladimir Putin este un lider, e printre puținii lideri. Își iubeşte țara, indiferent prin ce mijloace” spunea Călin Georgescu la TVR, la emisiunea Întrebări şi răspunderi, difuzată pe 21 mai 2018.

Iată ce scria jurnalistul, scriitorul și activistul pentru drepturile omului Valeriu Nicolae în decembrie 2022 referitor la parcursul profesional al lui Călin Georgescu: „Călin Georgescu pute groaznic a securitate și a o parte din SIE. Absolvent al celebrului Colegiu Național de Apărare în perioada cea mai nenorocită – 2007. Imediat după revoluție inginerul din Făgăraș ajunge brusc în București șeful biroului senatorial pentru mediu. Apoi consilier al ministrului și în perioada lui Constantinescu și a unora dintre cele mai nenorocite « afaceri » și privatizări a fost cel mai important om de la Ministerul Mediului. Apoi trece prin tot felul de sinecuri incredibil de bine plătite și lucrează firesc pentru MAE direct pe o poziție de Director ca orice nesecurist cinstit. Pentru fraieri cariera iubitorului de legionari pare una de profesionist”.

CITIȚI ȘI:

Alegeri prezidențiale în România: Rezultatele primului tur la Montreal