O rezoluție a Națiunilor Unite a adoptat luna aceasta, cu o majoritate aproape absolută, recomandarea de a schimba modul în care sunt desenate hărțile lumii de 450 de ani încoace.
Toți geografii știu că deși este folosită pe scară largă, harta lui Mercator (sau proiecția Mercator) redă incorect dimensiunea țărilor și a continentelor. Cel mai evident exemplu este Groenlanda, care pare la fel de mare ca Africa, deși, în realitate, este de 14 ori mai mică. Din acest motiv, recomandarea de a schimba această hartă s-a bucurat de un sprijin puternic din partea comunității geografilor, notează Agence Science-Presse.
Adoptată pe 4 septembrie de Adunarea Generală a ONU, această decizie — care are doar statut de recomandare, întrucât Națiunile Unite nu au autoritate asupra manualelor școlare sau a ministerelor Educației — propune înlocuirea vechii hărți cu proiecția „Equal Earth”. Demersul nu urmărește doar să le facă pe plac geografilor: proiecția Mercator a fost mult timp criticată pentru impactul ei subtil, dar negativ — acela de a oferi o imagine distorsionată asupra lumii, în favoarea țărilor din Emisfera Nordică.
Aceasta nu a fost însă intenția cartografului flamand Gerardus Mercator. În 1569, scopul lui principal a fost să vină în ajutorul navigatorilor, într-o epocă în care europenii navigau oceanele lumii. Reprezentarea meridianelor sub formă de linii drepte ușura considerabil navigația de la un punct la altul: ceea ce conta era să poți păstra o direcție precisă, fie că navigai spre o insulă, o peninsulă sau o gură de râu, și nu să știi dimensiunea exactă a interiorului continentelor. Mercator nu avea cum să prevadă că harta sa va deveni cel mai utilizat reper de către guvernele și școlile din întreaga lume.
Cu atât mai puțin și-ar fi putut imagina platforme ca Google Maps sau MapQuest, care i-au preluat și ele harta.
Erorile de proporție nu privesc însă doar raportul dintre Groenlanda și continentul african. Pe această hartă, Emisfera Nordică apare disproporționat de mare, deoarece concentrează cea mai mare parte a uscatului – 70% din masele continentale se află la nord de Ecuator. Vocile care cer de ani buni o reformă subliniază că tocmai această distorsionare ar putea explica de ce harta Mercator a fost atât de îndrăgită de țările bogate.
Acesta este și unul dintre motivele pentru care rezoluția a fost inițiată de Togo, cu sprijinul Uniunii Africane. Și tot acesta ar putea fi motivul pentru care, la votul din 4 septembrie, în timp ce 164 de țări au votat pentru, iar șase s-au abținut, un singur stat s-a opus: Statele Unite.
„Hărțile nu se limitează doar la a identifica locuri. Ele funcționează și ca texte sociale care ne influențează modul în care percepem importanța sau rolul central al unei regiuni”, explică în revista Nature geograful Derek Alderman, de la Universitatea din Tennessee. Un studiu realizat în 2009 a arătat că utilizatorii unei hărți nu au tendința de a-și corecta mental distorsiunile vizuale, chiar și atunci când sunt pe deplin conștienți de existența acestora.”
Ajustarea propusă de harta „Equal Earth”, lansată în 2018, mizează pe o idee simplă: „curbarea” meridianelor pentru a permite o reprezentare mult mai realistă a maselor continentale. Nici aceasta însă nu este perfectă, deoarece distorsionează unghiurile pe insule sau teritorii mai mici, precum Noua Zeelandă. La urma urmei, nicio hartă bidimensională nu poate reda perfect o lume sferică…
