Timp de aproape 30 de ani, mass-media și numeroși medici au întreținut convingerea – alimentată de „paradoxul francez” și de studii observaționale pline de erori – că un pahar sau două de alcool pe zi ar putea avea efecte pozitive asupra sănătății.
Astăzi, studii cu o metodologie mai riguroasă au demontat acest mit: chiar și un singur pahar consumat zilnic mărește riscul de cancer, probleme cardiace, boli de ficat și deces prematur. Realizat la comanda guvernului SUA și publicat în iunie a.c., un nou studiu privind impactul alcoolului asupra sănătății (Alcohol Intake and Health Study) a demonstrat că obiceiuri care în trecut erau considerate benefice – un pahar de vin roșu la o ieșire cu prietenii, o bere într-o seară toridă sau un cocktail în weekend – nu au, de fapt, niciun efect pozitiv pentru organism, se arată într-un articol publicat de Medscape.
Această cercetare se adaugă unui volum tot mai mare de dovezi care ne pun în fața unei noi realități: concluziile din trecut, care lăudau consumul moderat, au avut mari lacune medicale. Oricât de greu ar fi de digerat acest mesaj, știința actuală nu mai lasă loc de interpretări: pentru a ne proteja cu adevărat sănătatea, cantitatea ideală de alcool este zero.
„Suntem martorii unei evoluții rapide a datelor științifice. Schimbarea poate genera o stare de disconfort, însă ne oferă șansa de a deschide o discuție sinceră cu pacienții noștri”, a subliniat dr. Noelle LoConte, medic oncolog, profesoară asociată la University of Wisconsin School of Medicine and Public Health din Madison și coordonator principal al celui mai recent raport despre alcool și cancer al Societății Americane de Oncologie Clinică (ASCO).
Mesajul transmis direct de medic contează enorm. Conform unui studiu din 2021 efectuat pe un eșantion de 4,549 de adulți americani, doar 44% dintre respondenți au menționat că un cadru medical le-a prezentat riscurile asociate alcoolului în ultimele 12 luni, iar procentul celor care asociau consumul de alcool cu riscul de cancer era de numai 35%. În schimb, această conștientizare a urcat la 52% atunci când medicul a discutat deschis problema. Lipsa dialogului implică riscuri mari: pacienții cu afecțiuni cardiace care considerau alcoolul „sănătos pentru inimă” au prezentat un risc cu 67% mai ridicat de a consuma alcool în exces, în timp ce adulții care considerau alcoolul neutru sau chiar benefic pentru sistemul cardiovascular au fost de două ori mai puțin predispuși să îi recunoască riscurile oncologice.
„Știm că sfaturile oferite de medici în privința alcoolului sunt extrem de influente”, a subliniat LoConte. „Este necesar să discutăm despre acest aspect cu pacienții noștri, măcar din când în când.”
Subiectivitate și erori în studiile despre alcool
Cercetări epidemiologice extinse – printre care Studiul Framingham din 1983 și Physician’s Health Study din 2000 – au asociat consumul de alcool de intensitate redusă sau moderată cu o scădere a riscului de afecțiuni ale arterelor coronare. În 2011, o recenzie amplă a 84 de studii concluziona că, în esență, dezbaterea era încheiată.
Semne de întrebare, pe deplin justificate, au început însă să apară: intens mediatizata „curbă în J” – reprezentarea grafică conform căreia riscul cardiac e mai ridicat la cei care nu beau deloc, mai scăzut la consumatorii moderați și extrem de mare la cei care fac excese – s-a dovedit a fi o pistă falsă.
Eșantioanele de abstinenți includeau frecvent așa-numiții „sick quitters” – foști consumatori care abandonaseră alcoolul din motive medicale – precum și persoane care nu au băut niciodată din cauza unei stări precare de sănătate pe parcursul vieții, au arătat cercetătorii canadieni într-o analiză din 2016. În schimb, persoanele cu un consum redus sau moderat prezentau, de obicei, indicatori de sănătate mult mai buni: venituri mai ridicate, o dietă mai sănătoasă, un stil de viață mai activ și o incidență mai mică a obezității, potrivit unei analize din 2023. Ajustarea studiilor în funcție de aceste erori metodologice a redus pretinsul efect protector al alcoolului asupra longevității la un procent nesemnificativ din punct de vedere statistic, de doar 3%.
Ipotezele conform cărora consumul moderat de alcool ar avea beneficii asupra colesterolului sau a tensiunii arteriale au fost, de asemenea, infirmate de noi date. Într-un studiu japonez din 2025, realizat pe 58,943 de adulți, persoanele cu un consum de alcool scăzut până la moderat care au renunțat la băutură au înregistrat o scădere a tensiunii arteriale chiar de la următorul control anual. Cât despre micile variații ale colesterolului, acestea nu au nicio semnificație clinică, notează Colegiul American de Cardiologie.
„Datele științifice sunt clare: alcoolul nu este benefic pentru organism”, a subliniat dr. Douglas Spotts, medic de familie și reprezentant al Academiei Americane a Medicilor de Familie. „În momentul de față, comunitatea medicală și cea științifică au dovezi clare că vechea zicală legată de vinul roșu este doar un mit. Nicio o cantitate de alcool nu este bună pentru sănătate – punct”.
Printre convingerile greșite despre alcool se numără idei precum „vinul roșu este mai sănătos”, „berea e mai puțin periculoasă pentru că are o concentrație de alcool mai mică”, „consumul de alcool devine o problemă doar dacă ești dependent” sau „unchiul unui prieten a băut whisky în fiecare zi și a trăit până la 100 de ani”.
Dacă această nouă schimbare de direcție vă derutează, nu sunteți singurii. Este important de înțeles că sfaturile medicale evoluează în timp. Nu înseamnă că medicii s-au răzgândit pur și simplu, ci doar că astăzi avem cercetări mult mai stricte și mai avansate decât în trecut.
„Așa cum am văzut și în timpul pandemiei de COVID, perceperea științei ca pe un proces iterativ, cu revizuiri succesive, poate crea un disconfort major. Dar, în același timp, poate fi și o oportunitate de a discuta despre cercetare și sănătate”, a subliniat LoConte.
Ea reamintește că alcoolul nu se compară cu alimentele care ba sunt considerate sănătoase, ba nocive, în funcție de tendințe. „Alcoolul e diferit”, afirmă ea. „A fost dintotdeauna un carcinogen de grupa 1 – în aceeași categorie cu razele ultraviolete, tutunul și virusul papiloma uman (HPV). Iar acum, avem dovezi de netăgăduit care consolidează acest risc.”
