Între 18 octombrie și 8 noiembrie a.c., are loc la New York expoziția „Antisymmetric – Romanian-Canadian Perspectives in Contemporary Art”, care reunește șase artiști vizuali canadieni de origine română. Organizată de Institutul Cultural Român din New York (ICRNY), expoziția este găzduită de Galeria Brâncuși aflată în incinta institutului.

Inițiat de Institutul Cultural Român din New York în 2022, Salonului artiștilor româno-americani își propune să prezinte și să promoveze artiștii vizuali contemporani de origine română din America de Nord. Ediția din acest an, cea de-a treia, pune  accent pe diversitatea și creativitatea stilurilor a cinci artiști montrealezi – Mona Ciciovan, Cătălin Domnițeanu, Carmen Smutneac, Costin Țuță și Vasile Trif – la care se adaugă tablourile pictoriței Ecaterina Păscăluță din Toronto (1931-2020), cunoscută sub numele de Ica Pas. Lucrările lor sunt reunite într-o expoziție intitulată „Antisymmetric – Romanian-Canadian Perspectives in Contemporary Art”.

Expoziția invită la o reflecție asupra dialogului dintre două culturi, română și canadiană, subliniind în mod creativ contrastele și asemănările între aceste identități. Lucrările provoacă publicul la un dialog despre tematica aleasă, lăsând loc la formarea unei percepții aprofundate și plină de noi înțelesuri pe marginea operelor din expoziție care descriu realități contemporane.

Fiecare dintre cei șase artiști participanți abordează realitatea dintr-o perspectivă proprie, utilizând un limbaj plastic unic pentru a articula idei despre lumi fizice, metafizice, spirituale, sociale și existențiale. Operele lor – de la deosebitele sculpturi în sticlă ale lui Cătălin Domnițeanu, la picturile captivante ale Monei Ciciovan, Carmen Smutneac, Vasile Trif, Ica Pas și fascinantele instalații ale lui Costin Țuță – pun în lumină perspective personale și colective despre lumea de azi, creând punți între diferite viziuni și experiențe umane contemporane.

Ceea ce la prima vedere pare a fi o colecție de voci disonante se dovedește, la o privire mai atentă, a fi o tapiserie complexă de idei complementare. Expoziția se concentrează pe explorarea acestei dinamici subtile dintre diferență și unitate. Dincolo de aparența unei instabilități, conceptul expoziției urmărește să demonstreze că, deși artiștii propun viziuni contrastante asupra lumii, aceste perspective se susțin și se completează reciproc.

„Antisymmetric” explorează tocmai această tensiune dintre diversitatea discursurilor și substratul comun care le unește. Tema principală este ideea că ceea ce ne separă este mai puțin semnificativ decât ceea ce ne conectează – că, în fond, toți vorbim despre aceleași adevăruri universale, chiar dacă prin prisma unor sensibilități diferite.

Carmen Smutneac

Carmen Smutneac – „Coeziune”, acrilic pe pânză, 60”x40”.

Tablourile enigmatice ale pictoriței Carmen Smutneac sunt ca o țesătură între timp, mit și memorie. Trăsăturile de pensulă zugrăvesc o pleiadă de emoții, invitând privitorul într-o lume suprarealistă. Fiecare tablou este ca un portal spre infinit, ca un secret spus la ureche, o ușă deschizându-se spre necunoscut. Arta ei transportă privitorul în adâncimile experienței umane, acolo unde contururile realității se destramă în favoarea unei imaginații fără limite.

CITIȚI ȘI: Carmen Smutneac: Arta ca răspuns la întrebările umane fundamentale

Cătălin Domnițeanu

Cătășin Domnițeanu – „Redshift Navigator”, sticlă și metal, 26”x24”x18”.

Sculpturile lui Cătălin Domnițeanu explorează relația între știință și filozofie, apelând la fundamentele fizicii. Ele dezvăluie relații nebănuite între legile care guvernează universul, exprimate metaforic cu ajutorul frumuseții și liabilității materialului folosit – sticla. De aici rezultă o profuziune de idei despre interconexiunile existenței umane cu universal și locul omului redefinit în lume.

Mona Ciciovan

Mona Ciciovan – „The Time of Secrets”, ulei pe pânză, 60”x48”.

Tablourile Monei Mariana Ciciovan explorează în profunzime memoria, percepția vizuală și experiența personală. Pictura ei oscilează între abstract și figurativ, iar peisajul urban – una din temele de predilecție – capătă înțelesuri metaforice. Stilul ei spontan, care înseamnă și echilibru în același timp, explorează geometrii și oglindiri, iar culorile și formele transcend reprezentarea picturală tradițională. În stilul ei, energia și vibrațiile culorilor și formelor revelează dimensiuni profunde.

Opera Monei Ciciovan invită privitorul să caute în propriile lui memorii, constituind un exemplu de plăcere estetică și reflecții profunde. 

CITIȚI ȘI: Mona Ciciovan și Vasile Trif: doi artiști plastici de valoare reprezentați de Galeria Maël din Montreal

Vasile Trif

Vasile Trif – „Fiat Lux!”, 7”x7”.

Arta lui Vasile Trif este o odisee personală, care tatonează spațiile dintre universul material și spiritual. Una din temele artei sale, interferențele, traversează frontierele între lumi interioare și lumi exterioare. De o profundă spiritualitate, prin arta sa, Vasile Trif inițiază o călătorie spre descoperirea eului, văzut ca o mică parte a Întregului Divin. Cu influențe Bizantine și Transilvănene moștenite din scrierea icoanelor, artistul crează un limbaj propriu, invitând la contemplare și descoperire.

Lucrările sale sunt un exemplu al puterii de creație transformatoare și generatoare a unui drum iluminat de frumusețe și înțelegere profundă, mai aproape de adevăr.  

CITIȚI ȘI: Vasile Trif: Arta, instrument în descifrarea realității heteroclite de azi

Costin Țuță

Costin Țuță – „Composition 216”, cărbune pe hârtie, lemn, 36”x48”.

Costin Țuță crează instalații în care combină expresionismul figurativ cu noi medii pentru a explora relațiile intricate între macro și micro cosmos. Folosind pe de o parte forme geometrice abstracte și desen tehnic tradițional, iar pe de altă parte materiale inovatoare, ca de exemplu epoxid de rășină, artistul explorează teme precum germinația și entropia în corespondențele cosmice. Arta lui invită publicul să mediteze asupra păienjenișului de interconecții dintre viață, natură și tehnologie, în relațiile lor care constituie totalitatea universului nostru.

Ecaterina Păscăluță

Ica Pas – „Man Cutting Bread”.

Ecaterina Păscăluță (1931-2020), alias Ica Pas, născută la Iași și crescută la București, a fost atrasă de artă încă din copilărie. A studiat la Institutul de Artă din București, explorând diverse medii și expresii în artă, diverse culturi și curente artistice. Dadaismul a inspirat-o să creeze și să recreeze picturi în stil dadaist, dar a pictat și în alte stiluri, până în ultimele sale zile.

După decesul artistei, fiica sa, Barbara Păscăluță, în parteneriat cu Toronto Community Housing Revitalization Team și Workman Arts a creat o bursă, „The Ica Pas Artist Scholarship Award” pentru artiștii din Toronto care încearcă să surmonteze barierele financiare ce le complică cariera.  

Antisymmetric / Romanian-Canadian Perspectives in Contemporary Art
18 octombrie – 8 noiembrie 2024
Galeria Brâncuși, Institutul Cultural New York
200 East 38th Street, New York, NY 10016
Expoziția poate fi vizitată de luni până vineri, între orele 9:00 și 17:00