Este adevărat că 7% dintre adulții din Statele Unite cred că laptele cu ciocolată provine de la vaci maro? Și că o treime dintre mileniali nu sunt siguri că Pământul este rotund? De mai mult timp experții pun sub semnul întrebării fiabilitatea sondajelor online, însă recent o parte dintre aceștia au început să invoce influența trollilor, așa cum se arată într-un articol publicat de Agence Science-Presse.
Până la începutul anilor 2000, metodologia de realizare a unui sondaj a fost aproape întotdeauna aceeași. Participanții, intervievați prin telefon, erau selectați aleatoriu pentru a forma un eșantion reprezentativ al unei populații, așa cum explică jurnalista de investigație Teresa Carr într-un articol despre fiabilitatea sondajelor publicat în luna iunie în revista Undark.
Această metodă de sondare a opiniei publice este din ce în ce mai dificil de realizat în ziua de azi: potrivit unui cercetător de la compania de sondaje YouGov citat în articol, abia 2% dintre persoanele contactate aleatoriu prin telefon sunt de acord să răspundă la întrebări. Din 2012, sondajele telefonice sunt în cădere liberă, după cum arată un studiu al Centrului de Cercetare Pew. În 2022, ele reprezentau doar 6% din sondajele efectuate de firmele americane.
Prin urmare, acestea se îndreaptă, din ce în ce mai mult, spre sondajele realizate online. Participanții sunt adesea recrutați prin intermediul unor anunțuri pe rețelele sociale sau motoarele de căutare. Mai ușor de realizat, aceste sondaje au și avantajul de a fi mai puțin costisitoare decât cele tradiționale – între 50 și 500 de ori mai ieftine, conform estimărilor unui politolog de la Universitatea Duke citate în articolul Undark.
Oricine poate participa la aceste sondaje, iar motivațiile respondenților variază. În timp ce unii o fac de plăcere, alții sunt atrași de recompensele promise de firmele de sondaje. Prin urmare, participanții sunt rar reprezentativi pentru întreaga populație, sondatorii fiind nevoiți să pondereze rezultatele obținute.
Aceste sondaje sunt, de asemenea, vulnerabile în fața fraudatorilor. Unii participanți își pot crea conturi multiple cu identități false pentru a răspunde de mai multe ori la același sondaj și pentru a colecta mai multe recompense. Mai mult, respondenții rău intenționați, așa-numiții trolli, furnizează răspunsuri false în mod deliberat, din plăcere sau din motive ideologice. De exemplu, pentru a testa un sondaj online, autorii au întrebat participanții cu vârsta sub 30 de ani dacă au permis de operare a unui submarin nuclear… iar 30% au răspuns da.
De ce ar trebui să ne preocupe acuratețea sondajelor online?
Sondajele de opinie sunt conduse pe o multitudine de subiecte, de la intențiile de vot la educație, sănătate, locuințe, schimbări climatice etc. Prin urmare, ele pot influența decidenții politici.
Majoritatea experților sunt de acord că sondajele online sunt mai puțin fiabile decât cele tradiționale.
În decembrie 2023, un astfel de sondaj a fost realizat de organizația americană YouGov și de ziarul britanic The Economist. Rezultatele au arătat că unul din cinci tineri americani (20%) consideră că Holocaustul este un mit. Un sondaj mai riguros, condus de Centrului de Cercetare Pew, a relevat însă că de fapt proporția acestora este mai degrabă în jur de 3%. Rezultatele primului sondaj au devenit rapid virale, în vreme ce al doilea a avut mult mai puțină vizibilitate.
Potrivit politologului de la Universitatea Duke, sondajele cu rezultate senzaționaliste subminează imaginea de sine a unei societăți, punând sub semnul întrebării însăși capacitatea populației de a face alegeri raționale sau de a alege un guvern adecvat.
Acest lucru este valabil mai ales când vine vorba de teorii conspiraționiste, deoarece sondajele online pot exagera proporția celor care aderă la ele. În baza sondajelor efectuate în timpul campaniei prezidențiale americane din 2016, cercetătorii au remarcat că 12% dintre respondenți își afirmau credința că Hillary Clinton este implicată într-o rețea de traficanți de copii ce opera dintr-o pizzerie din Washington (faimoasa teorie conspiraționistă cunoscută sub numele de „Pizzagate”). În 2018, o analiză a rezultatelor acestor sondaje a avansat idea că jumătate dintre aceștia ar fi fost de fapt trolli.
Trolli, trolling
În literatura științifică, trollingul pe internet este definit ca un comportament online rău intenționat, caracterizat prin provocarea agresivă și deliberată a altora. Trollii caută să provoace, să supere și să rănească pe alții prin mesaje și postări inflamatorii. În unele circumstanțe, intenția comportamentului de trolling poate fi una de distracție, de amuzament.
Un studiu australian sugerează că sadismul este cel mai puternic predictor al comportamentului răuvoitor de trolling. Astfel, cu cât cuiva îi place mai mult să-i rănească pe alții, cu atât este mai probabil să se implice în comportamentul de trolling. Atunci când, pe lângă sadism, se detectează o stimă de sine ridicată, este și mai probabil ca individul să facă trolling.
Alți factori semnificativi care pot pre-zice în mod independent trollingul răuvoitor sunt sexul și psihopatia, în sensul că persoanele de sex masculin sau persoanele cu un nivel ridicat de psihopatie sunt mai predispuse la trolling.
Singura alternativă eficientă pentru a combate trolii de pe internet este să îi ignorați complet (don’t feed the trolls).
