Pe măsură ce oamenii au devenit mai informați la nivel de nutriție și sănătate, au crescut și preocupările lor cu privire la hormonii din carne și produsele de origine animală, cum ar fi lactatele. Folosirea hormonilor de creștere în industria alimentară este reglementată și controlată atât în Canada, cât și în SUA și Uniunea Europeană. Totuși, regulile diferă, unele fiind mai permisive decât altele.
Deși nu există dovezi științifice solide că hormonii din alimente sunt periculoși pentru sănătatea umană, există suficiente indicii că aceștia ar putea avea totuși un impact asupra sănătăți. De exemplu, medicii endocrinologi pediatri atrag atenția că pubertatea precoce la fete și băieți este din ce în ce mai des întâlnită, una din cauze fiind expunerea mai mare la substanțe chimice care perturbă sistemul endocrin, găsite în alimente, materiale plastice și produse de îngrijire personală. Pubertatea precoce este asociată cu apariția, mai târziu în viață, a unor probleme de sănătate precum: tulburări metabolice (rezistența la insulină, prediabetul și diabetul de tip 2), risc cardiometabolic crescut (colesterol mare, hipertensiune arterială, obezitate), risc crescut de cancer mamar și endometrial la fete și cancer testicular la băieți etc.
De aceea, folosirea hormonilor de creștere în industria alimentară este reglementată și controlată atât în Canada, cât și în SUA și Uniunea Europeană. Totuși, regulile diferă, unele fiind mai permisive decât altele.
În Canada doar vitele crescute pentru carne pot fi tratate cu hormoni
Este imposibil să evităm complet hormonii din alimentație, deoarece atât alimentele animale, cât și cele vegetale pot conține hormoni (sau substanțe asemănătoare hormonilor) produși endogen (i.e. care apar în mod natural).
Putem însă găsi fără probleme carne și produse de origine animală fără adaos de hormoni sintetici sau naturali. De fapt, în Canada, hormonii sunt aprobați pentru utilizare doar la bovinele de carne. Crescătorii de păsări și porc nu au voie să folosească hormoni pentru animalele lor. Iar vacilor crescute organic nu li se dau hormoni.
De asemenea, laptele canadian este fără hormoni, indiferent dacă este organic sau nu. Utilizarea hormonilor artificiali, cum ar fi somatotropina bovină recombinată sau rBST, pentru a stimula o producție mai mare la vacile de lapte este ilegală în Canada.
Stimularea producției de lapte se face în Canada printr-o atenție sporită la sănătatea și nutriția vacilor. Principala diferență dintre laptele organic și laptele obișnuit constă în hrana furnizată, vacile de lapte organic fiind hrănite cu o dietă strict organică.
De ce sunt folosiți hormonii?
Hormonii sunt folosiți pentru a produce carne de vită mai slabă. De obicei, bovinele își transformă cea mai mare parte a furajelor în grăsime. Hormonii le ajută să asimileze hrana mai eficient, ceea ce înseamnă că o mai mare parte este transformată în mușchi în loc de grăsime. Prin urmare, au nevoie de mai puțină hrană pentru a atinge greutatea la care pot fi vândute.
Vânzarea produselor medicamentoase cu hormoni veterinari la bovine este reglementată de Santé Canada. Potrivit acestei agenții guvernamentale, atunci când medicamentele cu hormoni veterinari sunt utilizate conform instrucțiunilor, nu sunt de așteptat probleme de risc pentru siguranța alimentară.
Ce tip de hormoni sunt administrați bovinelor?
Santé Canada a aprobat șase ingrediente hormonale pentru a spori creșterea la bovinele de carne. Cinci dintre cele șase sunt eliberate printr-un implant subcutanat în spatele urechii. Al șaselea (acetat de melengestrol sau MGA) este incorporat ca aditiv în hrana animalelor.
Hormonii autorizați pentru utilizare la bovinele de carne sunt atât naturali, cât și sintetici. Trei dintre cei șase hormoni aprobați sunt naturali: progesteron, testosteron și estradiol 17 beta. Ceilalți trei sunt sintetici: acetat de trenbolon (TBA), zeranol și acetat de melengestrol (MGA).
Cum estradiolul, progesteronul și testosteronul se regăsesc în mod natural în organismul animalelor, monitorizarea lor nu se poate realiza, deoarece este imposibil de diferențiat proveniența hormonilor. În schimb, pot fi detectate reziduurile hormonilor sintetizați în mod artificial, pentru care există și un nivel de toleranță, nivel la care se consideră că aceste substanțe nu reprezintă riscuri pentru sănătate.
Producția organică
Crescătorii organici de bovine din Canada nu folosesc niciunul din acești hormoni. Sănătatea vitelor este menținută cu furaje 100% organice.
Există o singură excepție: în cadrul fermelor organice se poate administra oxitocină atunci când apar probleme după naștere (cu placenta sau cu lactația). Există o perioadă de așteptare de 14 zile după utilizarea oxitocinei, acest hormon fiind dat numai dacă sănătatea vacii sau a vițelului este în pericol.
CITIȚI ȘI: Ce înseamnă un produs certificat organic în Canada?
În Statele Unite
Food and Drug Administration (FDA) reprezintă principala instituție care reglementează prezența hormonilor de creștere în produsele de origine animală în SUA.
Hormonii aprobați în prezent în Statele Unite de către FDA sunt în număr de șase – aceiași ca în Canada: progesteron, testosteron, estradiol 17 beta, acetat de trenbolon (TBA), zeranol și acetat de melengestrol (MGA). Și tot ca în Canada, utilizarea lor este monitorizată cu strictețe.
Spre deosebire de Canada însă, în Statele Unite este legală folosirea somatotropinei bovine recombinată sau rBST. rBST este versiunea sintetică a somatotropinei, hormonul natural de creștere. A fost autorizată de către FDA pentru sporirea producției de lapte la bovinele de lapte.
În anii ’90, Santé Canada a examinat utilizarea acestui hormon, ajungând la concluzia că nu prezintă pericol pentru oameni. rBST nu a fost însă niciodată autorizat aici, deoarece a ridicat îngrijorări cu privire la sănătatea animală.
Totuși, menționăm faptul că utilizarea hormonului somatotrop bovin recombinat pentru stimularea producției lactate ridică o serie de îngrijorări prin faptul că duce la creșterea altui hormon numit Insulin-like Growth Factor-1 (IGF-1). Acesta este implicat în creșterea celulară, inclusiv a celulelor tumorale, unele studii sugerând o posibilă influență a concentrației sanguine crescute a acestei molecule asupra anumitor tipuri de cancer (de sân, de prostată, de colon etc). IGF-1 nu este inactivat prin procesul de pasteurizare al laptelui.
Studiile realizate de Food and Drug Administration au estimat că aportul factorului de creștere de tip insulinic prin consumul de lapte și produse lactate provenite de la animale aflate sub tratament cu hormon somatotrop bovin recombinat este infim și insuficient de relevant pentru a susține o posibilă relație de cauzalitate între apariția anumitor tipuri de cancer și acest consum.
În Uniunea Europeană
Uniunea Europeană are cea mai strictă reglementare în această privință. Astfel, în UE este interzisă folosirea hormonilor de creștere în industria alimentară. Sunt de asemenea interzise și importurile comunitare de carne de vită cu hormoni, fapt ce a dus la un diferend comercial între UE și Canada și SUA ce s-a întins pe mai bine de două decenii.
Disputa a început în 1988, când Uniunea Europeană a interzis toate importurile de carne provenită de la vite tratate cu hormoni de creştere, decizie care a determinat SUA şi Canada să impună sancţiuni usturătoare pentru produse europene de lux precum brânza Roquefort, trufe şi muştar. A fost soluționată în 2012 printr-un acord prin care SUA și Canada au eliminat sancțiunile, iar UE a acceptat să crească semnificativ cotele pentru importul fără taxe al cărnii de vită fără hormoni din aceste două țări.
UE a insistat în dispută că interdicția sa aplicată cărnii cu hormoni se bazează pe dovezii ştiinţifice privind riscurile pentru sănătate. Statele Unite şi Canada au respins aceste dovezi.
