Cifrele privind numărul de imigranți admiși anual stârnesc adesea tensiuni între Quebec și Ottawa, precum și numeroase dezbateri politice în întreaga lume. Din punct de vedere al populației însă, ceea ce importă în primul rând este capacitatea ca imigranții să se integreze economic, așa cum arată un recent studiu quebechez.
Deși majoritatea democrațiilor liberale au abandonat preferințele pentru originea națională în politicile de selecție a imigranților, segmente mari din populațiile locale continuă să prefere imigranții pe care îi percep ca având o origine culturală, religioasă și etnică similară cu a lor. Ar putea asigura guvernele o mai largă acceptare a diversității etnoculturale și religioase a imigranților, promovând integrarea lor economică prin intermediul construirii unei națiuni a clasei de mijloc (building a middle-class nation)?
Pentru a vedea dacă anumite tipuri de imigrație economică ar putea reduce preferințele populației privind originea imigranților, doi cercetători quebechezi, Antoine Bilodeau, profesor la Departamentul de Științe Politice al Universității Concordia din Montreal, și Audrey Gagnon, de la Centrul de cercetare privind extremismul al Universității din Oslo, Norvegia, au comparat reacțiile vizavi de imigranți de profesii diferite, francezi sau algerieni.
Studiul lor, intitulat „Overcoming origin-based preferences by selecting skilled immigrants? Preferences in immigrants’ national origin and social class in Quebec” și publicat în Journal of Ethnic and Migration Studies, s-a bazat pe un sondaj de opinie condus în rândul a 2,400 de quebechezi de toate vârstele, născuți în Canada și care s-au identificat ca albi și francofoni. Participanților li s-a dat să analizeze unul din șase profiluri concepute pentru acest studiu, ca și cum ar fi agenți de imigrație. Cele șase profiluri erau ale unui bărbat fictiv de 34 de ani, francofon, care variau în funcție de descrierea profesiei (profesia nu a fost numită ca atare, ci descrisă ca om de menaj, informatician și om de afaceri) și proveniență – Algeria sau Franța.
Rezultatul: 95% dintre profiluri au fost acceptate de către acești „agenții de imigrație”. O cifră încurajatoare, însă câțiva bemoli au apărut atunci când participanților le-au fost adresate anumite întrebări. Prezumția privind o mai bună integrare în societatea quebecheză, dar mai ales clasa socială, au jucat foarte mult în favoarea celor din Franța.
„Ne așteptam la un decalaj mai mare între candidații de origine algeriană și franceză”, a declarat Antoine Bilodeau, citat de Agence Science-Presse. „Pe de altă parte, ne-am dat seama că profesia și clasa socială influențează alegerile”, a continuat el.
Chiar dacă candidații francezi au fost, în general, preferații respondenților, în funcție de profilul ce le-a fost prezentat, cu cât candidații algerieni ocupau un loc de muncă bănos și prestigios – tehnician în informatică sau om de afaceri, mai degrabă decât om de menaj – cu atât mai mult evaluarea cererii lor de imigrație a fost pozitivă.
Din 1967, atât în Canada, cât și în Quebec, imigrația se bazează pe un sistem de puncte care pune accent pe abilitățile profesionale ale candidaților sau stăpânirea celor două limbi oficiale (franceză/engleză).
Proveniență națională și statut social
Studiul a relevat faptul că percepția pozitivă sau negativă despre un imigrant în funcție de originea acestuia ar putea fi atenuată de clasa sa socială.
Acest lucru a putut fi observat atunci când participanții au fost întrebați despre presiunea pe care un imigrant ar putea-o exercita asupra sistemului social: „Candidații algerieni sunt penalizați într-o astfel de evaluare, fiind percepuți ca o povară, însă nu și francezii. Este ca și cum acestora din urmă le este acordat beneficiul îndoielii”, notează Antoine Bilodeau.
Potrivit cercetătorului, ar fi vorba de rezultatul unei prejudecăți sau al unei forme de rasism subtil legat de originea candidatului. În același timp, fără a specifica limba sau religia, studiul a arătat că anumite profesii sunt mai valorizate decât altele – informatician și om de afaceri în cazul de față.
Concluzia studiului este că preferințele bazate pe origine împărtășite de membrii grupului majoritar pot fi atenuate, dar nu eliminate, printr-o selecție bazată pe clasa socială. Acestea fiind spuse, așteptările că imigranții vor contribui la economia Quebecului se traduc într-o mai mare acceptare a imigranților de toate originile naționale și clasele sociale.
Antoine Bilodeau este de părere că și în restul Canadei rezultatele ar fi la fel. „Deoarece în Quebec se vorbește mai mult de laicitate și multiculturalism, avem impresia că quebechezii ar fi mai intoleranți decât alți canadieni, lucru ce nu este neapărat adevărat”, spune acesta.
Rezultate similare
Aceste rezultate nu sunt divergente față de cele obținute în alte studii întreprinse în Quebec și în alte părți alte lumii „cu privire la importanța originii naționale” în căutarea unui loc de muncă, notează Adèle Garnier, profesor asociat la departamentul de geografie al Universității Laval și codirector al echipei de cercetare în domeniul imigrației în Quebec și în lume (ériQA). „De exemplu, în studiile în care sunt trimise CV-uri identice dar cu nume de origini diferite pentru a observa probabilitatea chemării la un interviu a candidaților”, spune aceasta, amintind de un studiu condus de Jean-Philippe Beauregard („Testing à l’embauche des Québécoises et Québécois d’origine maghrébine à Québec”), care a relevat că la candidaturi echivalente, quebechezii de origine magrebiană au suferit o rată netă de discriminare de 49%, aproape jumătate din candidaturile lor fiind ignorate pe o bază potențial discriminatorie.
„Cred că cu cât populația de referință este mai diferită de populația nativă („de souche”), ca la Montreal, cu atât este mai posibil să observăm diferențe locale față de aceste rezultate”, este de părere Adèle Garnier. „Este un lucru care mă preocupă și care rezonează cu dezbaterea politică pe care nu vrem să o avem în Quebec despre rasismul sistemic”, conchide ea.
