Conținutul fals generat de inteligența artificială în actuala campanie electorală americană nu este atât de prevalent pe cât se temeau unii analiști. Mai mult, acest tip de conținut este minoritar și are o influență redusă.
Influenţa inteligenței artificiale (IA) în campania prezidențială din SUA a fost supraestimată, notează Agence Science-Presse. Conținutul generat de IA reprezintă 7% din totalul analizat de News Literacy Project, un organism american care se consacră educației informaționale.
O teamă reală însă
Teama că dezinformarea ar putea exploda pe rețelele de socializare a fost și este reală, mai ales ținând cont de progresele tehnologice din ultimii doi ani, care permit crearea de imagini și videoclipuri greu de distins de cele reale.
În luna mai a.c., un studiu produs de cercetători de la Google a estimat că imaginile false create de IA au devenit la fel de comune ca cele manipulate de oameni. Studiul a analizat conținut supus verificării produs între 1995 și noiembrie 2023, majoritatea datând de după 2016. Cercetătorii au observat o explozie a conținutului viral creat de IA începând din primăvara anului trecut.
Deocamdată este încă posibil să detectăm erorile mai grosolane făcute de IA, cum ar fi mâini cu șase degete, fețe neclare în fundalul unei imagini sau texte prost scrise. Însă acest lucru presupune o privire atentă asupra imaginii și o reflecție privind fiabilitatea contului care distribuie astfel de conținut pe rețelele de socializare.
În prezenta campanie electorală americană, majoritatea conținutului fals fabricat de IA care se învârte în jurul lui Trump, Kamala Harris sau Joe Biden, rămâne totuși marginal. Manipulările analizate de News Literacy Project sunt în mare parte fotografii cărora li se atribuie un context fals sau clipuri video cărora le este dat un sens pe care nu îl au. Dezinformatorii, concluzionează analiza, folosesc mai degrabă soluții „low-tech”, decât „high-tech”.
Dezinformare low-tech, periculoasă și influentă
Nu doar formatul este convențional, ci și tematicile abordate: până la 30 septembrie, aproape jumătate (41%) din dezinformările vehiculate se refereau la „imaginea candidatului” (informații false privind aspectul sau reputația sa); 19% au fost despre popularitatea unui candidat (numărul de persoane participante la mitinguri și susținerea acordată de celebrități), iar 15% s-au centrat pe teorii ale conspirației.
Faptul că este low-tech nu face însă manipularea mai puțin influentă și periculoasă. În luna august, de exemplu, patru mesaje de la diverse vedete, printre care și Bruce Springsteen, care își oferă sprijinul (în mod fals, evident) pentru Donald Trump, au fost vizionate de cel puțin 10 milioane de ori.
Din toate aceste motive, News Literacy Project atrage atenția asupra faptului că, oricât de convingătoare ar putea părea la prima vedere o imagine sau un clip, primul lucru înainte de a le distribui pe rețelele de socializare este să verificăm sursa, să verificăm cine ni le-a trimis.
