Considerată din ce în ce mai mult ca fiind depășită, ba chiar văzută ca o rămășiță preistorică în fața ecranelor, scrierea de mână are totuși beneficii nebănuite. Știința redescoperă acest gest ancestral care modelează gândirea la fel de mult ca și cuvintele, scrie L’Humanité.
În 2016, Agenția Națională pentru Educație din Finlanda a decis că predarea scrisului de mână (cursiv), cu ale sale litere legate între ele, nu mai este obligatorie în programa școlară. Aceasta a fost înlocuită de cursuri obligatorii de dactilografie și de scrisul de tipar (script), mai apropiat de caracterele de tipografie. Finlanda urma astfel exemplul Statelor Unite, unde, în 2014, 45 de state scoseseră deja scrisul cursiv din programa școlară.
Deși în amfiteatrele facultăților și ale școlilor de elită tastaturile au luat locul caietelor, studiile care atestă beneficiile neurologice și cognitive ale scrisului de mână se succed, punând în evidență, în majoritatea lor, legătura strânsă dintre acest scris și memorie.
Beneficii confirmate de cercetări
Impactul asupra atenției a fost pe larg documentat, în special prin intermediul unor anchete derulate pe un eșantion de 295 de participanți adulți, dintre care majoritatea declara că este mai atentă și își menține mai bine concentrarea atunci când scrie un text de mână. Într-un studiu din 2024, aproximativ treizeci de studenți au fost conectați la electrozi înainte de a fi puși să scrie de mână, iar apoi pe tastatură.
Analiza electroencefalogramelor a arătat că întregul creier era activ atunci când participanții scriau de mână. În plus, studiul a stabilit faptul că nivelul de conectivitate funcțională era mult mai bogat și mai complex, în special în ariile cerebrale recunoscute ca fiind asociate cu mecanismele atenției și cu procesele cognitive legate de limbaj.
În ceea ce privește diferența dintre scrierea de tipar și cea cursivă, beneficiile sunt în mare măsură aceleași. Cu toate acestea, scrisul cursiv oferă avantaje suplimentare, în special în ceea ce privește fluiditatea, viteza și o mai bună „cablare” a rețelelor neuronale legate de citire și scriere.
Scrisul, un instrument de screening?
Mergând pe ideea că scrisul de mână ar întreține legături cognitive extrem de strânse cu creierul, o echipă de cercetători portughezi s-a gândit să îl folosească pentru a depista primele semne ale declinului cognitiv.
În cadrul unor exerciții de dictare, persoanele în vârstă afectate de tulburări cognitive aveau nevoie (în medie) de mai mult timp pentru a scrie, făcând pauze mai frecvente și formând litere mai mici. Este vorba despre un instrument de screening ce urmează să fie confirmat, dar care ar prezenta avantajul de a fi ieftin, neinvaziv și ușor de pus în practică.
Scrisul de mână își menține utilitatea, mai ales că Statele Unite – deși au fost printre primele care l-au eliminat din școli – revin acum asupra acestei decizii. Pe fundalul unei scăderi drastice a nivelului de citire și scriere, state precum California, Georgia, Idaho, Indiana sau Massachusetts au reintrodus scrisul cursiv în programa școlară. Până la urmă, a greși este omenește.
